Devoțional zilnice

Adu-ți aminte

Pe vremea judecatorilor, a fost o foamete mare in tara. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevasta-sa si cu cei doi fii ai lui, sa locuiasca pentru o vreme in tara Moabului… Ajungand in tara Moabului, si-au asezat locuinta acolo. Rut 1:1,2

Ai citit vreodata un pasaj Biblic care te-a pus pe ganduri? Parcurgand repede filele Scripturii, e posibil sa treci peste o carte mare, scrisa in putine capitole. Rut. O carte care vorbeste despre nevoi, tristete, lacrimi, durere, dar si despre impliniri, bucurie, zambet si alinare, si aceasta pentru ca nu trece nici un capitol care sa nu ni-lL descopere undeva in spatele cortinei pe Dumnezeu si grija Sa.

1. Un om… a plecat. Trebuie sa fi fost greu pentru ca Elimelec, tata si sot, sa ia intr-o zi decizia ca el si toti ai lui sa paraseasca Betleemul. Doar cei ce nu s-au mutat niciodata pot spune ca a fost usor, pentru ca in urma ta nu ramane doar o casa, ci și familie, prieteni, si amintiri. Dar nu a fost el primul, si nici ultimul. Poate de aceea cei de acasa nu au spus nimic, erau obisnuiti cu cei ce vin si pleaca.

2. Foamete in casa painii. Biblia ne spune ca era foamete in tara, iar problema era ca de aceasta foamete avea parte si Betleem. Dictionarul Biblic ne spune ca Betleem inseamna “casa painii”, si intelegem ca era foamete exact acolo unde nu te asteptai sa fie. Era ca o supermarket, cu firma luminoasa, si multe rafturi goale. Pentru ei… caci ceilalti n-au plecat.*

3. In tara Moabului. Nu departe, mereu aproape. Au mers intr-un loc unde limbajul era apropiat, obiceiurile erau asemanatoare, caci Moab era ruda cu Israel. Biblia ne spune: “si-au asezat locuinta acolo.” Si in fiecare zi, prin fiecare actiune Betleemul se departa. Si a ajuns atat de departe ca Elimelec si fii sai nu s-au mai intors niciodata acasa-in Betleem.

Pe strazile localitatii tale, nu departe de “casa” poate ca se gaseste cineva care a devenit anonim cu mult inainte de a pleca. Si unii dintre ei mi-au spus ca ar venii acasa, dar asteapta o invitatie. De ce sa nu fi tu cel ce duce “vesti bune”?

Sau poate chiar tu ai plecat, si citind aceste randuri iti dai seama ca nu mai esti acasa. Primeste aceste randuri ca invitatie sa te intorci. Si daca vrei sa stam de vorba, scrie-mi.

Benjamin Stan, Director Exploratori, Uniunea de Conferinte din România