Devoțional zilnice

Amația – o inimă în tot, dar nu cu tot

El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui. (2 Cronici 25:2)

În dimineața aceasta, te invit să cunoaștem un om deosebit în ceea ce privește viața de credință, împreună cu experiența lui văzută din afară, dar în mod special așa cum era văzut de Dumnezeu. Din viața lui Amația putem desprinde învățături temeinice, unele dintre ele demne de urmat cu toată inima și încrederea. Numai că, dincolo de ceea ce întâmpină ochiul muritorului, Dumnezeu ne descoperă o trăsătură de caracter specifică unui creștin laodiceean cel puțin la un moment dat în viața sa de călător pe acest pământ.

O inimă care nu este în totul a Domnului va aduce ruină totală și fatală în cele din urmă, fără a cunoaște adevărata valoare a unei inimi dăruite în totalitate lui Dumnezeu.

În momentele acestea, când scriu, mă gândesc la copiii mei, Ianis (4 ani) și Anelisse (10 luni). Îmi este greu să scriu și parcă aproape imposibil să cred că vreodată acești minunați copilași dăruiți de Dumnezeu și pentru care sunt dispus să fac orice sacrificiu ar putea să fie într-o zi cu inima împărțită în iubirea lor pentru mine. Încet-încet conștientizez cât de mult poate suferi Dumnezeu pentru un copil al Său care are o inimă împărțită.

„Acela care îşi ia ca ţintă proslăvirea de sine se va pomeni lipsit de harul lui Dumnezeu, cu al cărui ajutor sunt câştigate bogăţiile adevărate şi cele mai depline bucurii. Dar acela care dă totul şi face totul pentru Hristos va cunoaşte împlinirea făgăduinţei care zice: «Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz» (Proverbele 10:22). Cu atingerea plăcută a harului, Mântuitorul alungă din suflet neliniştea şi ambiţia nesfântă, transformând vrăjmăşia în dragoste şi necredinţa în încredere. Atunci când El vorbeşte sufletului, invitându-l: «Urmează-Mi», vraja atracţiei este îndepărtată. La sunetul glasului Său, duhul de lăcomie şi de ambiţie părăseşte inima, iar oamenii se ridică, eliberaţi, ca să-L urmeze. (Profeți și regi, p. 60)

În momentele acestea, apelul meu pentru tine are ca țintă o inimă cu totul îndreptată spre Dumnezeu. Nu pleca din locul acesta fără ca inima ta să fie predată cu totul lui Dumnezeu! Cere-I chiar acum, plecat pe genunchi, Duhului Sfânt să conducă viața ta spre o inimă curată, cu totul dăruită lui Isus!

Daniel Daniluc, pastor, Conferinţa Moldova