Devoțional zilnice

Dubla binecuvântare

Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos. – Filipeni 4:19

Unde să-l fi pus? Cum ar fi putut să dispară?”, mă tot întrebam plină de frustrare.

Eram învăţătoare. M-am născut surdă de o ureche şi parţial surdă de cealaltă ureche. Aşadar, aveam nevoie de proteza mea auditivă. Nu o găseam şi trebuia să merg la muncă. Am căutat prin toată casa precum un detectiv care caută orice fel de indiciu care m-ar fi putut duce la ea, dar nu am găsit nimic. Am luat în fugă un aparat auditiv mai vechi, pe care îl aveam încă, şi am plecat spre şcoală. Nu mi se potrivea bine pe ureche şi era mai puţin performant decât proteza pe care o aveam, dar trebuia să mă mulţumesc cu ea.

După ce m-am rugat şi am căutat timp de trei zile fără să o găsesc, a trebuit să mă resemnez la gândul că va trebui să cumpăr o nouă proteză auditivă.

După ore, am mers să o văd pe Elizabeth, audiologul de la care cumpărasem proteza pe care o pierdusem. Când am intrat în cabinetul ei, am găsit acolo mai multe persoane care sărbătoreau ziua ei de naştere. Întâmplarea făcea că era şi ziua mea de naştere, aşadar m-au invitat şi pe mine să mă alătur lor, ceea ce am şi făcut. După o vreme, musafirii au plecat, iar Elizabeth şi eu am rămas singure. I-am spus că îmi pierdusem proteza şi că trebuia să comand una nouă. Ea m-a avertizat că trebuia să plătesc o taxă de 75 de dolari, pe care compania o stabilise în cazul în care cineva anula comanda. Ea a adăugat: „îmi pare rău, dar asta nu ţine de mine.” I-am spus că înţeleg. Cum nu aveam altă variantă, am rugat-o să trimită comanda.

Recunoscătoare pentru că aveam să primesc o nouă proteză, dar îngrijorată cu privire la costuri, m-am îndreptat spre casă.

Era vremea cinei. Am luat o cutie de folie de aluminiu pentru a acoperi o tavă. Pe când încercam să rup o bucată de folie din rolă, din cutie a sărit proteza mea auditivă. Nu-mi pot imagina cum a ajuns acolo.

I-am mulţumit Domnului din toată inima şi am sunat-o pe Elizabeth a doua zi de dimineaţă. Când am întrebat-o de taxa pentru anularea comenzii, mi-a spus că, deoarece am comandat proteza atât de târziu în ziua precedentă, cererea nu fusese trimisă încă. Aşadar, nu aveam de plătit nicio taxă.

I-am mulţumit lui Dumnezeu din nou, de data aceasta pentru dubla binecuvântare.

Marcia Mollenkopf