Devoțional zilnice

Dumnezeu dorește ca noi să avem cele mai bune maniere

Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.” (1 Corinteni 15:33)

Religia Domnului Hristos nu îl degradează niciodată pe primitor, nu îl face niciodată necuviincios, grosolan sau necurtenitor. (Letter 134,1901) Sunt foarte multe de făcut pentru a ne pregăti pentru curţile Domnului. Asprimea atitudinii, vulgaritatea vorbirii, lipsa de valoare a caracterului trebuie înlăturate sau niciodată nu vom purta haina ţesută în războiul de ţesut al cerului – neprihănirea lui Hristos. (…)

Aceia care, sub îndrumarea lui Hristos, se pun în situaţia de a atinge cele mai înalte realizări vor duce cu ei, în şcoala înaltă a cerului, tot ceea ce au corectat la ei înşişi aici, pe pământ. Dar aceia care nu sunt dispuşi să-şi lase caracterul modelat după cel divin îi întristează pe îngeri, căci, persistând în obiceiurile şi practicile lor păcătoase, ei strică planul lui Dumnezeu. (Review and Herald, 4 iulie 1899)

Fiţi respectuoşi cu Dumnezeu şi unii faţă de alţii. Aduceţi-vă aminte că El doreşte să aveţi cele mai bune maniere, ca să-L puteţi glorifica înaintea lumii. El doreşte să trăiţi în unitate unul cu altul şi să vă iubiţi unul pe altul. Aduceţi-vă aminte că, dacă vă veţi iubi unul pe altul aici, veţi locui cu cei răscumpăraţi în veşnicia veacurilor fără de sfârşit. (Manuscript 21,1903) Egoismul şi mândria stau în calea iubirii curate ce ne uneşte în spirit cu Hristos. Dacă această iubire este cu adevărat cultivată, atunci limitat cu limitat se vor uni şi se vor reuni în Cel Infinit. Natura umană se va uni cu natura umană şi toţi vor fi strâns legaţi de inima Iubirii infinite. Iubirea sfinţită unul pentru altul este sacră. În această mare lucrare, iubirea creştină – mai înaltă, mai constantă, mai amabilă, mai neegoistă decât ceea ce s-a putut vedea – promovează blândeţea creştină, bunăvoinţa şi politeţea creştină şi dezvoltă frăţia umană în acord cu Dumnezeu, evidenţiind demnitatea cu care Dumnezeu a învestit drepturile omului. Această demnitate creştină trebuie să fie cultivată pentru onoarea şi slava lui Dumnezeu. (Manuscript 10,1897).

Ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu, trebuie să avem o demnitate asumată a caracterului, în care mândria şi trufia nu au ce căuta. (Review and Herald, 27 martie 1888)