Eliberare divină

Devoțional zilnice 17 august 2018

Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie. – Psalmii 34:7

Era o zi frumoasă şi însorită de august, în anul 1998, iar eu eram neobişnuit de emoţionată, deoarece în câteva zile fiica mea avea să înceapă şcoala. În ziua aceea de vineri, după ce am făcut cumpărăturile pentru casă, m-am oprit împreună cu fiica mea la croitoreasă pentru a lua uniformele şcolare pe care aceasta i le făcuse. Mă uitam încântată la micile uniforme şi le examinam. Fiica mea, de asemenea, nu-şi mai putea stăpâni nerăbdarea în timp ce proba pentru ultima oară uniformele. Bucuroase că acestea îi veneau perfect, am plecat spre casă.

Am ajuns acasă în jurul orei 2:45 după-amiaza. Soţul meu, antreprenor în domeniul construcţiilor, ne-a salutat din biroul său, care se afla în acelaşi complex cu casa noastră. Ne-a spus că va veni şi el acasă imediat. Pe la ora 3 după-amiaza a intrat în casă pe uşa de la bucătărie. M-a sărutat de la revedere, spunând că pleacă să le dea muncitorilor plata pentru săptămâna respectivă. În general, pleca de acasă vineri la ora 3:15 pentru a-şi plăti angajaţii. Însă în acea zi de vineri a plecat cu 15 minute mai devreme, fără vreun motiv anume.

La ora 3:05, cineva a dat buzna prin uşa de la bucătărie. Am crezut că era soţul meu, care uitase probabil ceva şi venise să ia. M-am uitat prin casă, aşteptându-mă să-l văd. În schimb, dau nas în nas cu un bărbat mascat ce îndrepta spre mine un pistol. Îngrozită, am început să ţip incontrolabil. Mi-a poruncit să nu mai ţip.

– Unde este soţul tău şi unde sunt banii? m-a întrebat el, făcând referire la banii pentru plata muncitorilor.

I-am spus că soţul meu plecase şi că nu aveam bani.

Bărbatul a mers în sufragerie, unde erau mama mea împreună cu fiica mea şi cu băieţelul meu de patru luni. La vederea bărbatului înarmat, mama mea a început să ţipe: „Isuse! Isuse! Isuse!” Deşi bărbatul îi ordona să facă linişte, ea striga cu şi mai multă putere.

În acel moment, am văzut o ocazie de a fugi prin bucătărie în curte – de unde am văzut un alt bărbat mascat într-o maşină! Deoarece maşina nu bloca intrarea în proprietate, am putut să trec în fugă pe lângă ea şi să ajung în stradă, pentru a cere ajutor. Foarte repede maşinile s-au oprit în faţa casei noastre, creând un ambuteiaj. Mama şi copiii au reuşit şi ei să scape, fără să fie răniţi.

Să ne încredem pe deplin în îngerul Domnului, care tabără astăzi în jurul nostru şi ne scapă de primejdie.

Gerene I. Joseph

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro