Devoțional femei

Enoh

Enoh a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu. (Geneza 5:24)

Încă pe pământ, dar compatibil cu cerul. Așa l-am putea descrie pe Enoh. Desigur, această compatibilitate pare greu de atins și auzim adesea o mulțime de scuze care încearcă să susțină nu doar că este dificil, ci că este imposibil să reușim o asemenea performanță. Prea multe ispite. Prea rea lumea. Prea slabă biserica. Mereu sunt alții de vină. Mereu sunt împrejurări nefavorabile. Enoh nu a avut o lume mai bună. A devenit și a rămas credincios într-un mediu moral cel puțin la fel de rău ca acela pe care îl avem astăzi. Nu s-a descurajat. Nu s-a lăsat doborât de influențele rele din jurul său. Nu a dorit ca standardele morale să fie coborâte pentru a-i fi calea mai ușoară. Nu s-a plâns de nimeni și de nimic. A fost ancorat în Dumnezeu și a fost îndeajuns.

„Umblarea lui Enoh cu Dumnezeu n-a fost în transă sau în viziune, ci în toate îndatoririle zilnice ale vieții sale. El n-a devenit un pustnic, izolându-se complet de lume, căci el avea de făcut o lucrare pentru Dumnezeu în această lume. În familie și în legăturile sale cu oamenii, ca soț și tată, ca prieten și ca cetățean, el a fost slujitorul dârz și de neclintit al lui Dumnezeu. Inima sa era în armonie cu voința lui Dumnezeu.” (Patriarhi și profeți, p. 85)

Enoh a avut o credință inteligentă, coerentă și responsabilă. A ascultat de Dumnezeu cu strictețe, fără să fie fanatic. A lucrat pentru a-și întreține familia, fără să caute bogățiile lumii. A propovăduit adevărul descoperit de Dumnezeu, fără să se lase contaminat de influența necredinței și disprețul celor ce îl ascultau. A locuit trei sute șaizeci și cinci de ani într-o lume cu care se asemăna tot mai puțin, umblând alături de Dumnezeu, cu care se asemăna tot mai mult.

Asemenea lui Enoh trebuie să fim și noi, așteptătorii iminentei reveniri a lui Isus. Este singura perspectivă. Să devenim și să rămânem compatibili cu El!

Dănuț Obăgeanu, pastor, Conferința Banat