Devoțional zilnic

Felinarul boșimanilor

Kalahari – una dintre cele mai aride regiuni de pe pământ, dar în acelaşi timp populată cu o mare varietate de vieţuitoare – ascunde în continuare multe secrete. De exemplu, unul dintre mistere, care s-a păstrat de-a lungul secolelor, dar în final a fost descoperit, a fost sursa de unde îşi procură boşimanii neurotoxina pe care o aplică pe vârful săgeţilor minuscule şi care este atât de puternică încât poate doborî un elefant. Tot ce se ştia era faptul incontestabil că trebuie să provină din natură, ţinând cont că boşimanii nu cunosc metalurgie, deci nu au unelte metalice, nu cunosc nici chimie, iar foc fac foarte rar, consumând inclusiv carnea în stare crudă. Până la urmă s-a ajuns la concluzia că prepară neurotoxina prin strivirea larvei unei specii de purici întâlnite doar în acea zonă şi o întind apoi pe vârful minusculei săgeţi. Aceasta nu are nici un efect asupra pielii, devenind periculoasă doar în contact direct cu sângele.
Un alt mister, de această dată încă neelucidat, este cum reuşeşte oryxul, o antilopă masivă, care nu bea niciodată apă, să-şi menţină constantă temperatura corporală prin schimbarea ritmului respiraţiei, astfel încât un curent de aer răcoreşte capilarele extrem de fine ce formează o reţea prin care sângele irigă creierul.

Cea mai mare taină rămâne totuşi „felinarul boşimanilor”, o plantă a cărei tulpină arde în interior deoarece conţine o sevă ce conţine ceară, grăsimi şi o substanţă cleioasă. Toate aceste elemente din interiorul tulpinii o fac să lumineze precum un felinar. Boşimanii, oamenii care trăiesc în Deşertul Kalahari, i-au găsit numeroase întrebuinţări acestei plante care se aseamănă cu o tulpină de morcov fluorescent.

Această plantă este foarte mică, nedepăşind 10-15 cm înălţime. Trebuie menţionat faptul că doar tulpina acestei plante este „în flăcări”. Deşi tulpina are nişte spini pe măsură, la suprafaţă planta este foarte frumoasă, iar florile ei în formă de cupe roz au un miros foarte plăcut. Mai mult decât atât, până şi frunzele acestei plante au un miros aromatic dacă sunt arse după ce au fost uscate. Din această cauză, boşimanii folosesc planta şi pentru mirosul plăcut pe care îl degajă. Acest miros este foarte asemănător cu mirosul de smirnă.

Felinarul boşimanilor este o plantă foarte bine adaptată la căldura insuportabilă din Deşertul Kalahari, dar şi la furtunile de nisip care au loc frecvent în acest loc. Pentru că tulpina plantei este foarte inflamabilă, este folosită de multe ori pentru a aprinde focul noaptea, atunci când temperatura scade considerabil.

Aşa-i că primul gând care ţi-a venit în minte legat de felinarul boşimanilor a fost despre momentul în care Moise a văzut un tufiş arzând? Chiar dacă unii cercetători încearcă să demonstreze că ar fi vorba despre una şi aceeaşi plantă, de fapt felinarul creşte numai în Kalahari, în sudul Africii, iar Moise a văzut tufişul arzând în nordul Africii. Prin urmare, cu siguranţă Domnul a fost Cel care i s-a arătat în acea formă unuia dintre fiii Săi iubiţi.

Îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat; şi iată că rugul era tot un foc, şi rugul nu se mistuia deloc. Moise a zis: ”Am să mă întorc să văd ce este aceasta vedenie minunată şi pentru ce nu se mistuie rugul.” Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; şi Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului şi a zis: ”Moise! Moise!” El a răspuns: ”Iată-mă!”” Exodul 3,2-4

Remus Ciutan, Director Exploratori, Conferința Transilvania Sud