Studiu majori

În Lida şi în Iope

În timp ce Petru vizita comunităţile creştine din regiunea de coastă a Iudeei, probabil cu scopul de a le da învăţătură (Faptele 2:42), Dumnezeu a făcut prin el câteva minuni asemănătoare cu cele săvârşite de Isus Însuşi.

1. Ce asemănări există între minunea săvârşită de Isus, relatată în Luca 5:17-26, şi vindecarea lui Enea?

Luca 5:17-26
17. Într-una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.
18. Şi iată că nişte oameni purtau într-un pat pe un slăbănog şi căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.
19. Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperişul casei şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.
20. Când le-a văzut credinţa, Isus a zis: „Omule, păcatele îţi sunt iertate!”
21. Cărturarii şi fariseii au început să cârtească şi să zică în ei înşişi: „Cine este Acesta, de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?”
22. Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul şi le-a zis: „Pentru ce cârtiţi în inimile voastre?
23. Ce este mai lesne, a zice: „Păcatele îţi sunt iertate” sau a zice: „Scoală-te şi umblă”?
24. Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: „Ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă”.
25. Şi, numaidecât, slăbănogul s-a sculat, în faţa lor, a ridicat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.
26. Toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite.”

Faptele 9:32-35
32. Pe când cerceta Petru pe toţi sfinţii, s-a coborât şi la cei ce locuiau în Lida.
33. Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat.
34. „Enea”, i-a zis Petru, „Isus Hristos te vindecă; scoală-te şi fă-ţi patul.” Şi Enea s-a sculat îndată.
35. Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona l-au văzut şi s-au întors la Domnul.

Minunea aceasta povestită foarte pe scurt ne aminteşte de vindecarea slăbănogului din Capernaum (Luca 5:17-26). Până şi detaliul legat de ridicarea patului este similar. Ce contează este însă impactul vindecării lui Enea atât în Lida, cât şi pe câmpia de coastă Şaron (în text, „Sarona”). Mulţi au aflat de această minune şi s-au întors la Domnul.

2. Reciteşte istoria învierii Tabitei. Prin ce se remarca această femeie?

Faptele 9:36-43
36. În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.
37. În vremea aceea, s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus.
38. Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi.”
39. Petru s-a sculat şi a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând şi i-au arătat hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele.
40. Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat şi s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii şi, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor.
41. El i-a dat mâna şi a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve şi le-a pus-o înainte vie.
42. Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul.
43. Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.

Tabita – nume aramaic cu semnificaţia „gazelă”; în greacă, Dorca – era o credincioasă foarte îndrăgită în zona în care locuia, datorită faptelor ei de caritate creştină. Minunea învierii ei se aseamănă cu o minune făcută de Isus: învierea fiicei lui Iair (Luca 8:41,42,49-56), la care Petru fusese martor. După exemplul dat de Isus, Petru le-a cerut tuturor să iasă din odaie (vezi Marcu 5:40). Apoi a îngenuncheat şi s-a rugat, după care a spus către femeia decedată: „Tabita, scoală-te!” (Faptele 9:40).

Apostolii săvârşeau multe minuni sau, mai corect spus, Dumnezeu făcea multe minuni prin mâinile lor (Faptele 5:12). Ele se asemănau cu cele săvârşite de Isus ca să le amintească celor din biserică (dar şi nouă astăzi) că nu instrumentul contează în primul rând, ci profunzimea consacrării lui faţă de Dumnezeu (vezi Ioan 14:12). Când ne aşezăm total la dispoziţia lui Dumnezeu ca să lucreze prin noi, pot avea loc lucruri mari. În acest caz s-au petrecut două lucruri mari: învierea Tabitei, desigur, dar şi convertirea multor oameni din Iope (Faptele 9:42).

Unii spun că ar crede dacă ar vedea o minune precum cele de mai sus. Este adevărat că minunile i-au determinat pe unii să creadă. Dar Biblia este plină de relatări în care oamenii, deşi au asistat la o minune, tot nu au crezut. Pe ce trebuie să se bazeze credinţa noastră?

Post-ul În Lida şi în Iope apare prima dată în Studiu Biblic.