Isus Se roagă pentru Sine

Studiu majori 14 octombrie 2018

Putem deosebi în rugăciunea Domnului Isus ca Mare-Preot trei părţi.

1. Pentru ce S-a rugat Isus la început şi ce înseamnă aceasta pentru noi?

Ioan 17:1-5
1. După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer şi a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,
2. după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.
3. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.
4. Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.
5. Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.

Isus a mijlocit mai întâi pentru Sine. Mai înainte, spusese de mai multe ori că nu-I sosise încă ceasul (Ioan 2:4; Ioan 7:30 ; Ioan 8:20). Acum însă era conştient că ceasul jertfirii bătea la uşă. Venise clipa încheierii lucrării Sale pe pământ şi avea nevoie de putere pentru a-Şi împlini misiunea. Era timpul pentru rugăciune.

Isus a decis să-L proslăvească pe Tatăl Său împlinind voia Sa, chiar dacă aceasta presupunea suferinţa pe cruce. Faptul că El a acceptat crucea nu a fost o atitudine fatalistă, ci o exercitare a autorităţii primite de la Tatăl. El nu a murit ca martir, ci L-a proslăvit pe Tatăl de bunăvoie prin împlinirea scopului pentru care Se întrupase: să Se ofere ca jertfă pentru păcatele omenirii.

Ce este viaţa veşnică? Ce înseamnă să-L cunoaştem pe Dumnezeu?

Ioan 17:3
Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.

Mai înainte de toate, Isus spune că viaţa veşnică constă în a-L cunoaşte personal pe Dumnezeu. El nu susţine aici mântuirea prin fapte sau prin cunoaştere, ci Se referă la experienţa cunoaşterii lui Dumnezeu ca urmare a jertfei de pe cruce. Cunoaşterea aceasta poate fi obţinută prin relaţia personală cu Tatăl. Tendinţa noastră omenească este să reducem cunoaşterea la cunoştinţe şi informaţii, însă aici Isus are în vedere ceva mai profund: relaţia personală cu Dumnezeu. Prima venire a lui Isus a avut ca scop să-i conducă pe oameni pe drumul către o cunoaştere a lui Dumnezeu care să le aducă bucurie şi mântuire, dar şi unitatea la care conduce această cunoaştere.

Care este diferența dintre a avea cunoștințe despre Dumnezeu și a-L cunoaște personal? Ce experiențe te-au ajutat să-L cunoști pe Dumnezeu?

Post-ul Isus Se roagă pentru Sine apare prima dată în Studiu Biblic.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro