Devoțional zilnice

Nunta

Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa. – Matei 25:10

Eu şi soţul meu am fost atât de fericiţi să fim invitaţi ca naşi la nunta nepoatei noastre. În tradiţia filipineză, a fi naş este o onoare şi o responsabilitate. Mireasa şi mirele ne aleseseră pentru a le fi sfătuitori, apărători şi călăuze în călătoria lor prin viaţa de soţ şi soţie şi, în cele din urmă, de părinţi. Un naş înţelept îi îndrumă pe proaspeţii căsătoriţi să caute de asemenea sfatul părinţilor lor. Cu cât mirele şi mireasa invită mai mulţi naşi la nunta lor, cu atât nunta este mai mare.

Când părinţii mei au fost invitaţi să fie naşi, sacii de pânză – care aveau să fie umpluţi cu orez şi oferiţi în dar mirelui şi miresei, familiilor lor, naşilor şi rudelor – stăteau aliniaţi de pereţii sufrageriei şi bucătăriei noastre. Cu cât nunta era mai mare, cu atât mai mulţi saci stăteau aliniaţi de pereţi. Încet, zi după zi şi săptămână după săptămână, aceşti saci se umpleau cu orez pe măsură ce recolta era adunată de pe câmpurile de orez.

Aşadar, pentru nunta care urma să aibă loc în Maryland, m-am hotărât să adaug darului nostru în bani orez, nu doar pentru mire şi mireasă, dar şi pentru părinţii lor. Ştiu că orezul nu se strică în timp, dacă este păstrat la loc uscat, aşa că am cumpărat din timp câteva pungi. Plănuisem să le fac o surpriză celor care aveau să vadă darul meu. Am cumpărat pungile cu orez şi le-am încărcat în camionetă, dar nu i-am spus soţului meu despre ele. Nu ştiu dacă a înţeles tradiţia de a oferi orez drept cadou. Voiam să fiu pregătită în cazul în care avea să mi se întâmple ceva înainte de ziua nunţii.

Pregătirile pentru nuntă m-au făcut să mă gândesc la cele zece fecioare din Matei 25:1,2: „Atunci împărăţia cerurilor se va semăna cu zece fecioare, care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. Cinci dintre ele erau nechibzuite şi cinci înţelepte.”

M-am gândit: Ar fi bine să-i spun lui Abe despre planul pe care îl aveam cu pungile de orez din maşină, ca nu cumva să le dea prietenilor sau să le mute în garaj, expunându-le astfel la umezeală sau ploaie. Nu aş vrea să rămân fără cadou pentru miri – la fel cum nu aş vrea să rămân fără ulei în lampă, asemenea celor cinci fecioare neînţelepte. Vreau să fiu un invitat demn de Mirele ceresc.

Haideţi să spunem altora despre Isus, ca şi ei să fie gata când El ne va chema la ospăţul de nuntă!

Rose Eva Bana Constantino