Devoțional zilnice

O continuă îmbogățire a minții cu adevărul divin

Prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. (2 Petru 1:4)

Este datoria fiecărui copil al lui Dumnezeu să-şi îmbogăţească mintea cu adevărurile divine. Cu cât va face mai mult acest lucru, cu atât va avea mai multă forţă şi claritate a minţii, ca să cuprindă lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. Va fi din ce în ce mai plin de zel şi de vigoare, pe măsură ce principiile adevărului sunt puse în practică în viaţa zilnică.

Viaţa spirituală este elementul care aduce binecuvântare asupra omului. Cel care va fi în armonie cu Dumnezeu va depinde în mod constant de El pentru putere. „Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit” (Matei 5:48). Ar trebui să fie lucrarea vieţii noastre aceea de a merge mereu înainte spre desăvârşirea caracterului creştin, străduin-du-ne întotdeauna pentru conformarea faţă de voia lui Dumnezeu. Eforturile începute aici vor continua de-a lungul veşniciilor. Progresul făcut aici ne va însoţi atunci când vom intra în viaţa viitoare.

Aceia care au preluat în viaţa lor blândeţea Domnului Hristos, puritatea şi iubirea Sa vor fi bucuroşi în Dumnezeu şi vor răspândi lumină şi bucurie asupra celor din jur. Gândul că Hristos a murit pentru a obţine pentru noi darul vieţii veşnice este suficient pentru ca din inimile noastre să pornească cele mai sincere si calde mulţumiri, iar de pe buzele noastre – cele mai entuziaste laude. Făgăduinţele lui Dumnezeu sunt bogate, depline şi fără plată. Oricine doreşte ca, în puterea Domnului Hristos, să se supună condiţiilor, poate cere pentru sine împlinirea acestor promisiuni, cu toată bogăţia lor de binecuvântări. Fiind astfel din abundenţă aprovizionat din tezaurul lui Dumnezeu, cel în cauză poate, în călătoria vieţii sale, să se poarte „astfel într-un chip vrednic de Domnul, ca sa-l (fie) plăcut în orice lucru” (Coloseni 1:10), printr-un exemplu bun fiind o binecuvântare pentru semenii săi şi onorându-L pe Creatorul său. În timp ce îi va păzi pe urmaşii Săi de încrederea în sine, amintindu-le: „Fără Mine nu puteţi face nimic”, Mântuitorul nostru adaugă în aceeaşi măsură, pentru încurajarea noastră, asigurarea binevoitoare: „Cine rămâne în Mine… aduce multă roadă.” (Reviewand Herald, 20 septembrie 1881)