Devoțional zilnice

Omri

Căci ei păzesc toate orânduirile lui Omri şi lucrează tocmai cum a lucrat casa lui Ahab şi umblă după sfaturile lor, de aceea te voi face de pomină, îţi voi face locuitorii de batjocură şi veţi purta ocara poporului Meu. (Mica 6:16)

Omri este întemeietorul unei dinastii idolatre în regatul de nord al lui Israel. Numele său înseamnă „cel care domină” sau „gata de luptă”. Caracterizarea Bibliei pentru acest împărat este următoarea: „Omri a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a lucrat mai rău decât toţi cei care fuseseră înaintea lui. A umblat în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi s-a dedat la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel, mâniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.” (1 Împăraţi 16:25-26)

Versetul introductiv se referă la nişte orânduiri şi la nişte sfaturi date de Omri. Deşi nu sunt enumerate aceste precepte lăsate moştenire de către nelegiuitul Omri, se subînţelege că acestea nu aveau în centru ascultarea de Dumnezeu, închinarea adevărată şi respectul faţă de Casa Domnului. Din contră, noua capitală (Samaria) avea parte de zei noi (Baal şi Astarteea) şi de centre noi de închinare idolatră. Omri a fost unul dintre responsabilii principali ai decăderii spirituale a lui Israel.

„Închinarea idolatră introdusă de el (Ieroboam) a adus asupra hulitorilor vinovaţi judecăţile pedepsitoare ale cerului; şi cu toate acestea, conducătorii care au urmat – Baeşa, Ela, Zimri şi Omri – într-o perioadă de aproape patruzeci de ani, au continuat pe aceeaşi cale fatală a nelegiuirii.” (Profeţi şi regi, pp. 119–110, orig.)

De multe ori m-am întrebat cum poate cineva care cunoaşte bine voia lui Dumnezeu să trăiască în nelegiuire. Chiar dacă nici acum nu prea am un răspuns cu privire la „taina fărădelegii”, cred că într-adevăr această cale duce la moarte.

Idolatria are astăzi alte forme, mai subtile, dar mult mai periculoase. De câte ori, în viaţa noastră, deşi am ştiut bine ce vrea Dumnezeu… n-am făcut altceva? Acum este momentul potrivit al recunoaşterii şi al pocăinţei!

Viorel Dascălu, pastor, Conferinţa Moldova