Studiu majori

Pavel înaintea conducătorilor

Pavel i s-a adresat lui Agripa, însă primul care a reacţionat a fost Festus (Faptele 26:24). Festus n-ar fi avut nimic împotrivă dacă apostolul ar fi vorbit despre nemurirea sufletului. Până şi greco-romanii antici ştiau că nemurirea sufletului şi învierea nu se împacă una cu alta, motiv pentru care acceptau prima idee, dar o respingeau pe a doua. De aceea, în altă parte Pavel afirmă că, pentru neamuri, Evanghelia era o nebunie (1 Corinteni 1:23).

Cu respect, Pavel a declarat că vorbea cu judecată şi i s-a adresat din nou lui Agripa, care, fiind iudeu, îl înţelegea şi putea confirma că tot ce spusese era în acord cu profeţii ebraici (Faptele 26:25,26).

7. Ce răspuns a dat Agripa la întrebarea insistentă a lui Pavel?

Faptele 26:27,28
27. Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Ştiu că crezi.”
28. Şi Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!”

Întrebarea lui Pavel l-a pus pe Agripa într-o situaţie delicată. Fiind iudeu, nu-şi putea nega credinţa în Scripturi; pe de altă parte, dacă şi-o confirma, nu-i mai rămânea decât să admită că Isus era Mesia. Răspunsul lui a fost o stratagemă isteaţă de a scăpa din capcana logică în care se afla: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!” (Vers. 28).

Replica lui Pavel dovedeşte un devotament extraordinar de profund faţă de Evanghelie: „Fie curând, fie târziu, … să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi cei ce mă ascultă astăzi să fie aşa cum sunt eu, afară de lanţurile acestea” (Vers. 29). La finalul audierii, apostolul nu a cerut să fie liber, asemenea celor care îl cercetau, ci ca ei să fie asemenea lui, însă fără lanţuri. Zelul său misionar întrecea grija pentru siguranţa personală.

8. Ce concluzie a tras Agripa cu privire la cazul lui Pavel?

Faptele 26:30-32
30. Împăratul, dregătorul, Berenice şi toţi cei ce şedeau împreună cu ei s-au sculat. 31Şi când au plecat, ziceau unii către alţii: „Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.”
32. Şi Agripa a zis lui Festus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n-ar fi cerut să fie judecat de cezar.”

Festus avea nevoie de ajutorul lui Agripa doar pentru a şti ce să treacă în raport (Faptele 25:25-27). Cererea lui Pavel de a fi judecat de cezar fusese deja acceptată (vers. 12). Întemniţatul nu se mai afla sub jurisdicţia guvernatorului.

Citeşte Faptele 26:24-28. La ce sursă de autoritate a făcut Pavel apel în final? Pe ce sursă de autoritate trebuie să ne întemeiem şi noi convingerile?

Faptele 26:24-28
24. Pe când vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: „Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie.”
25. „Nu sunt nebun, preaalesule Festus”, a răspuns Pavel, „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite.
26. Împăratul ştie aceste lucruri şi de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sunt încredinţat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au petrecut într-un colţ!
27. Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Ştiu că crezi.”
28. Şi Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!”

Post-ul Pavel înaintea conducătorilor apare prima dată în Studiu Biblic.