Devoțional zilnice

Să dăm altora din dragostea lui Dumnezeu

Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia şi prinşilor de război, izbăvirea. – Isaia 61:1

De-a lungul anilor, fiecare persoană îşi formează o reputaţie socială. Dar foarte puţini oameni, în secolul al XXI-lea, şi-au gravat numele pe zidurile istoriei ca Maica Teresa de Calcutta prin lucrările ei altruiste. S-a născut ca Anjezë Gonzhe Bojaxhiu (1910–1997), în Üsküp, Kosovo Vilayet, Imperiul Otoman (Skopje de astăzi, Macedonia). În 1950, Maica Teresa a fondat Missionaries of Charity (M.C.), o organizaţie religioasă romano-catolică, al cărei scop, după cum spunea şi ea, era să îngrijească de „cei flămânzi, dezbrăcaţi, fără adăpost, ologi, orbi, leproşi, de toţi cei care se simţeau nedoriţi, neiubiţi, neîngrijiţi de societate, oameni care au devenit o povară pentru societate şi sunt respinşi de toţi”. Membrii acestei congregaţii trebuiau să adere la legământul de castitate, sărăcie, ascultare, dar şi să „slujească din toată inima celor mai săraci dintre cei săraci.

Adunarea a început ca o comunitate mică, cu doar 12 membri din Calcutta (acum Kolkata), India, şi a crescut treptat în toată lumea. Maica Teresa a primit Premiul Nobel pentru Pace pe 17 octombrie 1979. În discursul ei de acceptare a premiului, susţinut la Oslo pe 11 decembrie, ea spunea că Ioan Botezătorul nici nu se născuse încă atunci când „l-a recunoscut pe Prinţul Păcii Hristos, care a venit să aducă veşti bune pentru tine şi pentru mine. Şi, dacă aceasta nu era destul – nu a fost destul ca El să se facă om – a murit pe cruce pentru a arăta o dragoste mai mare pentru tine, pentru mine, pentru acel lepros, pentru cel care murea de foame şi pentru cel dezbrăcat care aştepta pe străzi nu doar în Calcutta, ci şi în Africa, New York, Londra şi Oslo – şi a insistat ca noi să ne iubim unii pe alţii aşa cum ne iubeşte El pe noi.”

Ce putem învăţa de la Maica Teresa? Nu toate citatele frumoase pe care i le atribuie lumea sunt cu adevărat ale ei. Dar nimeni nu poate reduce la tăcere sau nega exemplul ei inspirator de viaţă. Să medităm la un sfat înţelept dat de ea: „Nu căuta lucrurile mari, încearcă să le faci pe cele mici cu dragoste… Cu cât este mai mic un lucru, cu atât mai mare trebuie să fie dragostea noastră.” Să punem în practică acest sfat cu cei din jurul nostru.