Să ne lăudăm numai cu crucea

Devoțional zilnice 13 august 2018

În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu, faţă de lume! (Galateni 6:14)

Crucea Domnului Hristos – cât de mulţi au o concepţie corectă despre ea? Cât de mulţi o includ în studiul lor şi îi cunosc adevărata semnificaţie? Fără crucea lui Hristos, n-ar exista în lumea noastră niciun creştin. (…) Abandonaţi exemplele lumii, încetaţi să-i ridicaţi în slăvi pe aşa-numiţii oameni mari; luaţi-vă gândul de la gloria oricărui alt lucru în afară de crucea lui Hristos! Pavel spune: „Departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos.” Toţi, de la cei mai de sus şi până la cei mai de jos, să înţeleagă ce înseamnă să te lauzi cu crucea lui Hristos. Această cruce trebuie purtată cu mult curaj şi bărbăţie. Hristos declară. „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze” (Matei 16:24). Şi pentru toţi aceia care o înalţă şi o poartă urmând pe Hristos, crucea este o garanţie a cununii de slavă care nu se poate veşteji. (…)

Aceasta este ştiinţa cea mai înaltă pe care o putem învăţa: ştiinţa mântuirii. Crucea Golgotei, dacă este privită corect, este filosofie adevărată, religie curată şi neîntinată. Ea este viaţă veşnică pentru toţi cei care cred. Prin eforturi neobosite, învăţătură peste învăţătură, puţin aici, puţin acolo, trebuie să ni se imprime în minte (…) faptul că ea este la fel de eficientă acum ca în zilele lui Pavel şi că trebuie să o înţelegem tot atât de deplin cum a înţeles-o marele apostol. (…)

Conştientizaţi că singurul lucru cu care vă puteţi lăuda fără să greşiţi este acela care vă va deschide porţile cetăţii lui Dumnezeu. Învăţaţi din Cuvântul lui Dumnezeu cum să vă formaţi un caracter potrivit pentru ţara pe care o căutaţi. Conştientizaţi că Hristos trebuie zugrăvit înaintea ochilor voştri şi că crucea lui Hristos îi va reda fiecărui suflet credincios tot ce s-a pierdut prin Adam. (Youth’s Instructor, 7 iulie 1898)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro