Devoțional zilnice

Simfonie neterminată

Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. – Filipeni 1:6

În lume există multe opere neterminate. Unele nu au fost finalizate niciodată din cauza lipsei de fonduri, altele din motive politice şi altele deoarece autorul proiectului a decedat. În muzică, una din cele mai faimoase piese incomplete este Simfonia neterminată de Schubert.

Franz Schubert (1797–1828) a fost un compozitor austriac sclipitor şi prolific, care merită titlul de „poet al muzicii” (H.C. Schonberg). După ce a aruncat o privire la colecţia sa impresionantă de lieduri şi cântece pe voci, Beethoven a exclamat: „Cu adevărat, în Schubert se observă o scânteie divină.” Una din piesele inspiratoare a lui Schubert este „Sanctus” din Deutsche Messe (German Mass), care se mai cântă şi astăzi în bisericile creştine ca „Mare eşti Tu, Doamne” (Imnuri creştine AZŞ, #9).

Pe 30 octombrie 1822, Schubert a început să scrie faimoasa Simfonia No. 8 în Si minor. Aceasta a devenit cunoscută ca Simfonia neterminată, deoarece el a scris doar două părți şi niciodată nu şi-a încheiat lucrarea.

Aproape un an mai târziu, Schubert a dat partitura unui prieten, care a păstrat-o timp de 40 de ani. Simfonia a avut premiera la Viena pe 17 decembrie 1865. Doar câteva decenii după moartea lui Schubert lumea a descoperit genialitatea acestui mare compozitor.

De ce a lăsat Schubert o aşa operă de artă neterminată? Unii spun că a lăsat-o deoparte pentru a se concentra asupra altei lucrări. Alţii susţin că simfonia era deja perfectă şi că nu mai trebuia adăugat nimic. Indiferent care ar fi explicaţia, piesa a rămas neterminată conform standardelor muzicale.

Există domenii în care proiectele neterminate poate că nu au consecinţe serioase. Totuşi, în chestiuni spirituale, nu există noţiunea de aproape mântuit sau mântuit parţial. Fie eşti mântuit, fie eşti pierdut complet. Dar lăudat fie Domnul că, dacă te predai pe deplin lui Dumnezeu, El nu va lăsa mântuirea ta neterminată! Pavel spunea: „Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos” (Fil. 1:6). Deşi creşterea în Hristos este efortul unei vieţi întregi (Fil. 3:12-16), prin neprihănirea desăvârşită a lui Hristos, tu poţi fi salvat pe deplin chiar acum. Fie ca aceasta să fie experienţa ta şi a mea!