Devoțional zilnice

Singur

„Prietenul adevărat iubește oricînd, și în nenorocire ajunge ca un frate.” – Proverbe 17:17

Te-ai simțit vreodată singur? Ai trăit clipe în care erai sigur că nimănui nu îi pasă de tine? Că nu te place nimeni?

Așa se simțea Raul în timp ce pedala de zor bicicleta coborând dealul din apropierea casei sale. Uneori făcea întrecere cu sine însuși pedalând cât putea de repede pentru a vedea dacă reușește să coboare dealul mai repede decât în ziua precedentă. Zumzăitul roților pe asfalt, și vântul care îi pieptăna părul îl făceau să uite că era singur.

Tocmai ce se mutaseră în oraș, iar aici nu cunoștea nici un copil. Sigur, îi plăcea să meargă cu bicicleta, dar îi era dor de prieteni săi.

La un moment dat i s-a părut că își aude numele strigat însă. Apăsând pedala de frână, bicicleta s-a oprit cu un scârțâit lăsând o urmă neagră pe asfalt. Auzise bine? Îi strigase cineva numele?

„Raul! Raul!” Pentru o clipă, visă că era din nou la vechea locuință, și că prietenii îl strigau să meargă la joacă. Dar și-a revenit repede, scuturându-și capul. Nu era nimeni în jurul lui. Era singur – foarte singur.

Dar iar și-a auzit numele. Cineva îl striga pe nume. Întorcându-se în urmă câțiva pași, Raul observă, pe terenul de fotbal de lângă o școală apropiată mai mulți copii de vârsta lui. Îi făceau semn cu mâna și îl strigau.

Uitase că s-a întâlnit cu unul din băieți cu o zi înainte. Băiatul acela le-a spus și celorlalți numele lui, i-ar acum îl strigau toți.

„Raul, hai cu noi. Mai avem nevoie de un om pentru a avea echipe egale.”

Dintr-o dată nu s-a mai simțit singur.

Azi te provoc să privești puțin în jurul tău. Este cineva stă singur sau singură, fără prieteni? Fă tu primul pas spre o nouă prietenie. Defapt, anul acesta fă mai mulți pași. Încearcă să-ți faci cât mai mulți prieteni.

Benjamin Stan