Devoțional zilnic

Speculații instigatoare

Să nu se ţină de basme şi de înşirări de neamuri fără sfârşit, care dau naştere mai mult la certuri de vorbe decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinţă. – 1 Timotei 1:3-4

Dumnezeu ne-a încredinţat o solie specială care Îl are pe Hristos în centru, pentru a fi proclamată unei lumi păcătoase care se apropie de distrugerea sa iminentă. Între timp, Diavolul foloseşte toate mijloace-le posibile pentru a ne absorbi cu speculaţii periferice nesfârşite, pentru a ne distrage de la miezul mesajului şi de la împlinirea misiunii noastre evanghelistice. Printre aceste distracţii sunt speculaţiile despre cine va fi „ultimul” papă.

Mai multe persoane au inventat scenarii speculative în jurul papei Ioan Paul al II-lea, care a fost papă timp de 26 de ani (1978–2005). Unii sugerau că în cele din urmă va demisiona, alt papă îi va lua locul la Vatican pentru o scurtă perioadă de timp şi apoi papa Ioan Paul al II-lea îşi va relua din nou funcţia, fiind ultimul papă. Dar această speculaţie nu s-a împlinit aşa cum se aşteptau unii, deoarece Ioan Paul al II-lea a continuat să fie papă până în momentul morţii sale, pe 2 aprilie 2005. În loc să recunoască greşeala, unele persoane au sugerat atunci că Papa Benedict al XVI-lea va rămâne pe scaun doar pentru o scurtă perioadă de timp şi apoi chiar Satana va simula o pseudoînviere a lui Ioan Paul al II-lea, care va conduce lumea ca papă omenesc. Din nou, aceste speculaţii au dat greş când Benedict al XVI-lea, după ce a fost papă pentru aproape opt ani (2005–2013), a fost înlocuit de papa Francisc.

Acesta este doar un exemplu din multele speculaţii fanteziste care au apărut de-a lungul anilor. Gerard F. Hasel spunea: „În legătură cu profeţia neîmplinită, întotdeauna există pericolul ca interpretul să speculeze sau în mod subtil să devină el însuşi proroc.” Avertizarea lui Isus împotriva prorocilor falşi (Matei 24:24) se referă în primul rând la prorocii autoproclamaţi, care nu sunt trimişi de Dumnezeu. Prin extensie, mai poate face referire şi la distorsionarea semnificaţiei profeţiei biblice, fie prin impunerea propriilor interpretări artificiale, fie prin ignorarea unor părţi din conţinutul profeţiei (Apoc. 22:18-19).

Nu este deloc surprinzător că Pavel ne avertizează împotriva „speculaţiilor controversate” care ne distrag de la înaintarea lucrării lui Dumnezeu (1 Tim. 1:4). În loc să irosim timpul nostru preţios cu astfel de speculaţii dezbinătoare, să rămânem la solia profetică înrădăcinată deja din Biblie şi la puterea ei iluminatoare!