Ucenicii Domnului Isus

Devoțional zilnice 26 septembrie 2018

Si oricine nu… vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:27)

Multe slujbe par importante și de dorit în lumea aceasta și oamenii se străduiesc să le atingă, dar slujba cea mai importantă care a fost încredințată vreodată unei ființe omenești este aceea de a fi împreună-lucrători cu Dumnezeu pentru salvarea lumii. În sensul acesta, Isus i-a chemat pe ucenici ca să-i poată trimite ca martori ai Săi în lume. Alegerea celor doisprezece pare că sfidează logica omenească.

Niciunul dintre ei nu era nici cărturar, nici fariseu, nici saducheu, nici măcar un lider al sinagogii. O parte dintre ei erau pescari, restul erau muncitori obişnuiţi. Dar Isus nu S-a uitat la ce erau, ci la ceea ce urmau să devină. El nu S-a uitat la cât bagaj intelectual aveau, ci la cât de dispuși erau să asculte. Unul singur a fost erudit – Iuda – și tocmai acesta nu a fost găsit vrednic de ucenicie pentru că s-a încrezut în sine, a ținut mai mult la ideile lui decât la învățătura Domnului Isus, a refuzat cu încăpățânare să renunțe la păcatul său!… Spre pierzarea lui!

Adevăratul ucenic al lui Hristos este caracterizat de dorința de a asculta, înțelege și împlini poruncile Domnului Isus Hristos (Ioan 15:14).

„Dumnezeu îi ia pe oameni aşa cum sunt, cu elementele omeneşti ale caracterului lor, şi, dacă vor să fie disciplinaţi şi învăţaţi, El îi instruieşte pentru slujire. Ei nu sunt aleşi fiindcă sunt desăvârşiţi, ci în ciuda nedesăvârşirilor lor, pentru ca, prin cunoaşterea şi practicarea adevărului, prin harul lui Hristos, să poată fi transformaţi după chipul Său.” (Viaţa lui Iisus, p. 294)

Prin trăire alături de Isus, ucenicii au venit în legătură cu influența divină a caracterului sfânt, curat, iubitor al Domnului. Și astfel, pas cu pas, au crescut în înțelegerea adevărului Evangheliei și au ajuns părtași la harul și binecuvântările îmbelșugate ale Cerului.

Și azi, cei care intră ca ucenici în școala și slujba Domnului Hristos, cu scopul sfânt de a învăța de la El și de a-L asculta și sluji din toată inima și cu toată puterea, vor experimenta bucuria unei vieți divine, asemenea Maestrului Învățător, plină de roadele cerești ale Duhului Sfânt!

Titu Ghejan, pastor, Conferinţa Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro