Devoțional zilnice

Vieți modificate cu un scop

El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc. – Iov 12:10

Vei respira de aproximativ 18 ori în minutul următor, de o mie de ori în ora ur-mătoare şi de 26 000 de ori până la finalul zilei. În anul care a trecut ai respirat de aproximativ 9,5 milioane de ori. Unii dintre voi aţi trecut prin momente de durere intensă, de singurătate, de frică şi de pierdere a cuiva drag.

Poate că vă făceaţi planuri de căsătorie. Nunta nu a avut loc şi aţi învăţat astfel să purtaţi haina singurătăţii cu demnitate şi cu graţie. Unii dintre voi sunteţi părinţi sau bunici şi asistaţi la modul în care Satana îi ademeneşte pe copiii sau pe nepoţii dumneavoastră pe calea către distrugere. Nu aveţi nici cea mai vagă idee despre unde ar putea fi sau ce ar putea face astăzi.

În ziua în care ai fost diagnosticată cu cancer ţi-a fost frică. Ai simţit teamă şi nesiguranţă, gândindu-te dacă vei mai fi în viaţă să-ţi vezi fiica maturizându-se şi transformându-se într-o tânără frumoasă. Iar acum, nu îţi este uşor să depăşeşti amărăciunea cu care ai rămas după ce ai descoperit infidelitatea soţului tău. De asemenea, nu este uşor să-ţi găseşti curajul de a ieşi dintr-o relaţie toxică. Dar ai găsit acea putere.

Când ţi-a murit copilul, L-ai blestemat pe Dumnezeu. Când ţi-ai pierdut pe neaşteptate mama, lumea ta s-a prăbuşit. Dar noi, cei care supravieţuim morţii unei persoane dragi, trebuie să mergem mai departe. Dumnezeu ne acordă acele 26 000 de respiraţii pe zi cu un scop. Situaţiile în care ne aflăm nu sunt rezultatul şansei sau al norocului, fie el bun sau rău. Dumnezeu fie le-a permis, fie le-a decretat.

Poate că te afli într-o ţară străină, departe de toţi cei la care ţii, sau eşti închis şi te lupţi să supravieţuieşti în circumstanţe inimaginabile. Poate că eşti mistuită de furie sau te afunzi în cea mai adâncă disperare. Oricare ar fi situaţia, Dumnezeu nu te va abandona niciodată. Deşi s-ar putea să nu pară aşa, situaţiile prin care trecem sunt oportunităţi, nu catastrofe. Vieţile noastre au fost modificate cu un scop. Indiferent de modul în care au fost schimbate vieţile noastre, faptul că încă mai putem respira este o favoare din partea lui Dumnezeu.

Psalmistul declară: „Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!” (Psalmii 150:6). Aşadar, să-L lăudăm cu suflul pe care El ni-l dă cu atâta bunăvoinţă. Să-I mulţumim pentru ocaziile unice pe care ni le oferă şi să acceptăm pacea pe care ne-o dă.

Avery Davis