Arheologii descoperă dovada existenţei personajului biblic Netan-Melec

Arheologii israelieni au făcut o descoperire „emoţionantă” pe situl de excavare din parcarea Givati, la vest de intrarea în Orașul lui David și care este cel mai mare sit activ de excavare arheologică din Ierusalim. Aici, arheologii au găsit un sigiliu despre care cred că aparţine dregătorului Netan-Melec, slujitor al regelui biblic Iosia.

„Este foarte palpitant să găsești așa ceva. O asemenea descoperire îmbracă în carne și oase lucruri care mai există doar în scrieri antice”, a mărturisit dr. Yuval Gadot, arheolog în cadrul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel. Pe sigiliu apare scris „(aparţinând) lui Netan-Melech, slujitorul regelui”. Acesta nume se regăsește în Biblie o singură dată, în 2 Împăraţi.

Arheologii recunosc că este imposibil de dovedit că este vorba despre aceeași personă, însă judecând după stilul scrisului și după obiectele de ceramică găsite în jur ar data de la mijlocul secolului VII, începutul secolului VI î.Hr., adică în perioada în care ar fi domnit și regele Iosia, explică și Anat Mender-Geberovich, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

În plus, din moment ce este menţionat doar prenumele înseamnă că este vorba despre o persoană destul de binecunoscută în Ierusalim la acea vreme, din moment ce doar persoanele importante obișnuiau să nu mai menţioneze descendenţa parentală. Totodată, Netan-Melec era un nume rar la vremea respectivă, mai explică Geberovich. Din aceste motive, arheologii sunt destul de convinși că au găsit o verigă veche de 2.600 de ani către regele biblic Iosia.

Iosia este menţionat în Biblie ca unul dintre regii care au încercat să facă ce este bine înaintea lui Dumnezeu, printr-o serie de reforme care au stârpit la momentul respectiv politeismul și păgânismul din sânul poporului lui Dumnezeu, consacrând templul din Ierusalim ca singur loc de închinare. Netan-Melec este menţionat în 2 Împăraţi: 23:11, unde se spune că împăratul „a îndepărtat de la intrarea casei Domnului caii pe care împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă odaia dregătorului Neta-Melec, care locuia în mahala; și a ars în foc carele soarelui”.

Totodată, arheologii se bucură pentru că acest artefact „atestă sistemul dezvoltat de administraţie din Regatul lui Iuda și ne ajută să înţelegem mult mai bine statutul economic și sistemul administrativ al Ierusalimului din perioada Primului Templu, dar ne conferă și informaţii despre apropiaţii regelui și administratorii care trăiau și lucrau în oraș”.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro