Acolo se aflau cei trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abişai şi Asael. Asael era iute de picioare, ca… o căprioară de câmp: el a urmărit pe Abner, fără să se abată la dreapta sau la stânga. (2 Samuel 2:18-19)
Asael a fost unul dintre vitejii lui David. Numele său înseamnă „Dumnezeu este înfăptuitorul” sau „Dumnezeu este medicul”. Deşi Biblia nu îl caracterizează în mod direct pe acest tânăr şi nici nu oferă amănunte despre faptele sale de vitejie, contextul din care este preluat versetul de astăzi este util pentru a-l putea cunoaşte pe Asael.
În primul rând, Asael avea condiţie fizică şi putea alerga asemenea unei căprioare. Înseamnă că avea suficient antrenament pentru a se putea păstra în formă. Iată o lecţie deosebită pentru sedentarii de astăzi, cei care uită să se mai mişte şi să facă antrenament pentru zilele grele care vor veni.
În al doilea rând, deducem vigilenţa şi perseverenţa deosebită de care a dat dovadă tânăra căpetenie. Este foarte greu să urmăreşti ceva sau pe cineva fără să fii atras de peisajul din jur. Orice lucru poate însemna o sursă de ispitire şi astfel poţi renunţa la scopul pe care îl ai.
Al treilea lucru demn de subliniat este spiritul de sacrificiu. Asael a fost avertizat cu privire la consecinţele perseverenţei sale, şi totuşi a continuat să alerge. El avea un singur scop: să lupte contra duşmanului. Lucrul acesta nu era pentru sine, ci pentru împăratul David. Oare mai există astăzi acelaşi devotament faţă de Împăratul ceresc?
„Elementele de caracter care fac ca un om să fie cu adevărat plin de succes şi onorat printre oameni – dorinţa de neînfrânt de a realiza un mai mare bine, voinţa nestrămutată, zelul înfocat şi perseverenţa neobosită – nu trebuie descurajate. Prin harul lui Dumnezeu, ei (tinerii) trebuie să fie călăuziţi către atingerea unor obiective care sunt tot atât de departe de obişnuitele interese egoiste şi lumeşti, cum este cerul faţă de pământ.” (Divina vindecare, p. 396, orig.)
Viorel Dascălu, pastor, Conferința Moldova