Avram – chemat la binecuvântare

Devoțional zilnice 11 ianuarie 2019

Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din tara ta, din rudenia ta si din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare si te voi binecuvânta: îti voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.” Geneza 12:1,2

A fi un neam mare, a fi binecuvântat de Dumnezeu şi a avea un nume respectat de toţi oamenii sunt lucruri de dorit pentru oricine. Prea puţini sunt însă cei care se pot bucura de asemenea favoruri din partea lui Dumnezeu. Dificultatea nu constă în faptul că numărul de locuri pentru cei binecuvântaţi este limitat sau că Dumnezeu este prea zgârcit cu cei mai mulţi dintre noi. Limitele binecuvântării nu sunt atât de mult impuse din afară, cât mai ales sunt autodeterminate din interiorul vieţii personale.

Dacă citim numai făgăduinţa lui Dumnezeu faţă de Avram şi omitem condiţiile cerute, nu putem pricepe nimic din secretele realizării de sine şi ale celebrităţii.

În viaţa lui Avram era necesar mai întâi un EXOD personal şi numai după aceea putea avea loc o intrare binecuvântată în Ţara Făgăduită. El trebuia să iasă din lucrurile cu care era obişnuit si care îi erau familiare pentru a putea intra în cele noi şi superioare. Avram a fost un om confruntat cu şocul schimbării şi al noului, şi în această situaţie nu avea cum să reziste decât numai ca om al credinţei.

În conţinutul binecuvântării lui Dumnezeu pentru Avram se cuprinde vizibil mântuirea întregului neam omenesc. Acest lucru presupune sacrificiu, renunţare şi efort serios de a ieşi, a umbla şi a ajunge acolo unde Dumnezeu aşteaptă şi porunceşte să fim.

Succesul la un pas de tine:

Poţi fi o binecuvântare pentru cei din jur. Există uneori detalii în comportamentul tău care ar putea spori bucuria celorlalţi. Dezvoltă-le conştient!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro