Balac

Devoțional zilnic 17 martie 2018

Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă și are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu. (Isaia 66:2)

Deși Balac este unul dintre personajele Scripturii, amintit ca un exemplu al nebuniei de a încerca să împiedici voia lui Dumnezeu, putem învăța câteva lucruri foarte importante din relatările despre el.

În primul rând, este un lider care dorește binele poporului său și acționează pentru salvarea lui. Cei care suntem părinți, lideri pentru familiile noastre, întreprindem ceea ce așteaptă Dumnezeu de la noi pentru ocrotirea și salvarea copiilor noștri? Sunt zidite altarele noastre de dimineață și seară ca să căutăm lumina și binecuvântările divine?

În calitate de cetățeni, ne putem considera responsabili pentru amenințările reale privind binele și mântuirea comunităților din care facem parte. Facem noi tot ce putem ca semenii noștri să vină la cunoștința mântuirii și să fie pregătiți pentru a doua venire a Domnului Isus?

Ca lideri în biserică, înțelegem noi că avem nevoie mai mult decât de un ajutor omenesc pentru a lupta împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești? Chemăm noi și implicăm comunitățile noastre în programe de creștere spirituală, rugăciune și slujire?

Balac înțelege, în final, că nimeni nu poate să răstoarne binecuvântările și să le schimbe în blestem pentru cei ce-L iubesc pe Dumnezeu, se încred în Isus și împlinesc poruncile divine. De aceea nu a început lupta împotriva poporului lui Dumnezeu.

Domnul este plin de îndurare și-i ajută pe cei care primesc darul pocăinței și al unei vieți curate și iubitoare prin Isus. Dumnezeu nu are nevoie de jertfe și sacrificii în primul rând, ci El dorește să trecem cu totul de partea Lui. Să se poată spune și despre noi: „El nu vede nicio fărădelege în Iacov, nu vede nicio răutate în Israel. Domnul, Dumnezeul lui este cu el, El este Împăratul lui, veselia lui (Numeri 23:21).

Este Isus Împăratul tău, veselia ta?

Ioan Grama, pastor, Conferința Transilvania de Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro