Cele douăsprezece iscoade

DEVOTIONAL EXPLO 9 martie 2018

Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. (Evrei 11:1)

În rapoartele celor douăsprezece iscoade, descoperim o realitate prezentă până în ziua de astăzi în societate, în biserică şi în firea noastră. Există o majoritate care vede viaţa, evenimentele, lucrurile înconjurătoare şi făgăduinţele lui Dumnezeu cu ochii realităţii văzute, măsurate. Și o minoritate care priveşte totul prin prisma promisiunilor lui Dumnezeu.

Ţara Făgăduinţei, văzută prin perspectiva celor mulţi (zece iscoade), este minunată, dar inaccesibilă pentru ei din cauza cetăţilor de nepătruns și a locuitorilor ei uriaşi. Cei zece se concentrează asupra obstacolelor și slăbiciunii lor.

Ţara Făgăduinţei, privită prin ochii celor puţini (două iscoade), este minunată, de dorit şi un mare dar pe care Domnul îl oferă. Simt lumina nerăbdării din ochii acestora, de a vedea cum Dumnezeu va face ca tot ce au văzut să fie al lor, cum îi va scoate pe uriaşii aceia afară şi ei vor fi noii locuitori ai ţării. Ei privesc la Dumnezeu şi la puterea Sa.

Dacă încerc să văd călătoria celor două categorii prin ţară, cred că diferenţa este considerabilă. Îi văd pe cei zece cu inima strânsă şi fricoasă, strecurându-se prin ţară. Convingându-se la fiecare pas că ei nu vor reuşi niciodată să cucerească acea ţară, iar pe cei doi, Iosua şi Caleb, bucurându-se de fiecare lucru văzut şi mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru că S-a gândit la fiecare detaliu pentru ei şi popor: „Nu mai trebuie să facem noi nimic, totul este gata!”

Pornind de la ceea ce au văzut, simţit şi crezut, fiecare aduce un raport. Cei zece aduc raportul necredinţei, în care Dumnezeu nu apare deloc. Impactul acestui raport asupra poporului a fost unul de jale. Cei doi nu sunt orbi faţă de obstacole, nu au un optimism fals, dar înţeleg că, dacă „Dumnezeu este cu noi…, ce pot să facă nişte oameni?” Siguranţa, pacea şi bucuria lor sunt în Dumnezeu (Numeri 14:7-9).

Cuvintele „facă-se după credinţa ta!”, rostite de Isus, se văd împlinite atât în viaţa celor zece şi a celor ce au primit raportul lor, cât şi în viaţa celor doi, care au primit tot ceea ce au crezut.

Fă astăzi parte din categoria celor puţini, care abordează viaţa cu încredere în făgăduinţele şi călăuzirea atotputernicului Dumnezeu, în ciuda perspectivelor care pot părea sumbre! Dumnezeu ţi-a pregătit o zi binecuvântată. Primeşte-o!

Liviu Bădescu, pastor, Montreal, Canada

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro