Ciumă, bube și grindină

Devoțional zilnic 24 iulie 2019

Iată, mâna Domnului va fi peste turmele tale de pe câmp… și anume va fi o ciumă foarte mare.(Exodul 9:3)

Faraon a fost acum avertizat cu privire la o nouă nenorocire, aceea a unei molime la vite (ciumă) ce avea să cadă asupra tuturor vitelor egiptenilor aflate la câmp. Au afirmat clar că vitele israeliților nu aveau să fie afectate de această plagă. Plaga a venit, așa cum au prezis, iar Faraon, trimițându-și oamenii în casele evreilor, a constatat că vitele acestora nu au pierit. Însă el a rămas tot neclintit, fiind încurajat la aceasta de către preoți și vrăjitori.

Însă și ei aveau să simtă judecățile lui Dumnezeu. Lui Moise și Aaron li s-a poruncit să ia cenușă din cuptor și s-o arunce în aer, sub ochii lui Faraon. Când au făcut lucrul acesta, particulele fine s-au răspândit ca praful în toată țara Egiptului, și, unde cădeau, „pe oameni și pe dobitoace”, dădeau naștere la niște „bube pricinuite de niște bășici fierbinți”. Vrăjitorii nu au putut să se apere prin niciuna dintre vrăjitoriile lor de aceste bube. Nici nu s-au mai putut înfățișa înaintea lui Moise și Aaron din cauza acestei plăgi. Egiptenii au putut vedea cât de zadarnic era să-și pună încrederea în puterea înfumurată a vrăjitorilor, întrucât ei nu s-au putut proteja nici măcar pe ei înșiși de această plagă.

Dar Faraon a rămas tot împietrit… Apoi au avertizat cu privire la o nouă plagă, grindina ce avea să cadă peste vitele și oamenii care se aflau la câmp. Era ocazia de a pune la încercare mândria egiptenilor și a se vedea intervenția lui Dumnezeu pentru poporul Său. Toți cei care au luat seama la cuvântul Domnului și-au strâns vitele în grajduri și case, în timp ce aceia care îl desconsiderau le-au lăsat pe câmp. Prin faptul că s-a prevăzut o cale de scăpare pentru cei care au ținut cont de avertizare, noi putem vedea îndurarea divină manifestată chiar atunci când este pronunțată o judecată.

Furtuna s-a produs în ziua prezisă – au fost tunete și piatră amestecată cu foc, ce a distrus toată iarba de pe câmp, toți copacii, nimicind oameni și dobitoace. Până în momentul acesta nu fusese luată viața niciunuia dintre egipteni, însă acum moartea și pustiirea au urmat după trecerea îngerului nimicitor. Doar ținutul Gosen a fost cruțat. Prin aceasta, Dumnezeu le-a demonstrat egiptenilor că întregul pământ se află sub porunca Dumnezeului evreilor și chiar elementele naturii îi sunt supuse. – Signs of the Times, 18 martie 1880

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro