Curtea Supremă din SUA a anunţat că va aborda problema spinoasă a discriminării la locul de muncă, stabilind dacă legea din SUA care interzice acest gen de discriminare protejează angajaţii gay și transgender.
Unele state americane au creat legi speciale de protecţie a angajaţilor LGBT, însă până acum nu a existat vreo decizie a Curţii Supreme care să spună dacă drepturile acestor persoane sunt protejate de legea în vigoare pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Problema a făcut obiectul unor discuţii aprinse, dar a constituit și speţa a numeroase procese intentate de persoane LGBT, care au acuzat că au fost discriminate în diferite contexte. Există deja Legea drepturilor civile din 1964, care interzice în Articolul VII discriminarea pe criterii de sex, rasă, culoare, religie și naţionalitate. În urma examinării unui caz de discriminare, Departamentul de Justiţie al SUA a stabilit însă că, atunci când a fost adoptată această lege, intenţia ei nu a fost de a se aplica și orientării sexuale și identităţii de gen.
Instanţa va analiza trei cazuri în care există plângeri pentru concediere din cauza orientării sexuale: un instructor de skydiving din New York, un asistent social din Georgia și un director al unei firme funerare din Detroit.
Reprezentanţii firmei funerare spun că există un cod de îmbrăcăminte specific fiecărui sex și că angajatul a fost concediat ca urmare a deciziei sale de a nu respecta acest cod. În urma concedierii angajatului transgender, Comisia pentru egalitatea locurilor de muncă (EEOC) a intentat proces firmei.
Instanţa va cântări argumentele fiecărei părţi și va emite o decizie în mandatul următor, care începe în luna octombrie.
„Publicul american va fi șocat dacă Curtea Supremă de Justiţie va hotărî că este perfect legal să concediezi pe cineva pentru că este transgender sau lesbiană. Aceasta nu se potrivește cu valorile americane de fair-play și cu ideea că ar trebui să fii judecat pentru munca ta și nu pentru cine ești”, a afirmat James Esseks, avocat din cadrul Uniunii Americane pentru Libertăţile Civile, care reprezintă doi dintre angajaţii concediaţi.
Într-o postare pe blogul său, ADF, care reprezintă firma funerară, spune că, atât proprietarul, Tom Rost, cât și angajaţii săi, furnizează un serviciu impecabil familiilor îndoliate, motiv pentru care afacerea de familie a fost votată „cea mai bună companie funerară din oraș”. Codul de îmbrăcăminte specific sexului are rostul de a face angajaţii să se piardă în fundal, permiţând familiilor îndoliate să se concentreze asupra pierderii.
Decizia de a concedia angajatul de sex masculin care dorea să poarte haine pentru femei a venit în urma refuzului acestuia de a respecta acest cod, care era impus doar în orele de program, subliniază ADF.
„Întreprinderile au dreptul să se bazeze pe ceea ce spune legea – și nu pe ceea ce doresc agenţiile guvernamentale ca ea să spună – atunci când creează și aplică politici de ocupare a forţei de muncă”, a declarat ADF.
Organizaţia spune că va solicita Curţii să răspundă la întrebarea: „Cine are autoritatea de a rescrie legea federală?” și subliniază că, în încercarea de a-și atinge obiectivele politice, Comisia pentru egalitatea locurilor de muncă dă propria sa interpretare termenului „sex” din legea drepturilor civile. Dar sexul și identitatea de gen nu reprezintă același lucru, afirmă ADF, subliniind că doar Congresul are autoritatea de a stabili că acești termeni sunt interșanjabili și că această decizie ar avea consecinţe importante pentru toată lumea.
„Acestea sunt aspecte importante pe care tu și eu avem dreptul să le alegem prin reprezentanţii noștri aleși. Funcţionarii nealeși – fie că sunt birocraţi, fie judecători – nu au puterea de a face aceste alegeri pentru noi”, a concluzionat ADF.