Darul de mulțumire

Devoțional zilnic 2 iulie 2019

Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintâi roade din tot venitul tău: căci atunci grânarele îți vor fi pline de belșug, și teascurile tale vor geme de must. Proverbe 3:9-10

Încă de mică Elisa a fost învățată de părinți că este bine să ofere lui Dumnezeu un dar de mulțumire din bănuții pe care îi primea. Au fost mai multe ocazii când ea nu înțelegea de ce trebuia să facă aceasta. Avea multe lucruri pe care dorea să și le cumpere, iar bănuții ei nu erau prea mulți, însă, pentru că așa au învățat-o părinții, ea îi oferea o parte din zece lui Dumnezeu.

Pe la vârsta de 14 ani s-a întâmplat că avea bani fix pentru a-și cumpăra un set de pixuri colorate. Își dorea asta de mai mult timp. Dacă mai oferea din bani și la biserică nu îi mai ajungeau, așa că le-a spus părinților decizia de a-i păstra pe toți pentru ea. Spre surprinderea ei, părinții au spus că îi respectă decizia. Ei i-au povestit din experiența lor și au încurajat-o să îi ofere prima dată lui Dumnezeu, însă i-au spus că este liberă să decidă. Cu tristețe în inimă ea a renunțat la setul de pixuri colorate și a ales să îi dea lui Dumnezeu. Pe drumul de întoarcere de la biserică Elisa a fost oprită de o doamnă mai în vârstă care i-a oferit o plăcintă gustoasă și încă ceva. Ghiciți ce? Exact. Un set de pixuri colorate.

De atunci Elisa nu a mai stătea pe gânduri când avea bănuți. Era bucuroasă să îi ofere prima parte lui Dumnezeu.

Alexandru Dobrin, pastor, Transilvania de. Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro