Dragostea lui Isus, văzută în nori

Devoțional zilnic 21 martie 2019

Curcubeul Meu, pe care l-am așezat în nori, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine și pământ… apele nu se vor mai face un potop ca să nimicească orice făptură. (Geneza 9:13-15)

Cu câtva timp în urmă am fost binecuvântați cu unul dintre cele mai minunate curcubeie pe care le-am văzut vreodată. Am vizitat adesea galerii de artă și am admirat măiestria artiștilor în picturi ce reprezentau curcubeul făgăduinței lui Dumnezeu. (…)

Când privim la curcubeul real, pecetea și semnul făgăduinței lui Dumnezeu față de noi că furtuna mâniei Sale nu va mai devasta lumea noastră prin apele unui potop, noi putem vedea ceea ce ochiul obișnuit nu poate vedea în această priveliște încântătoare. Și îngerii se bucură când privesc uimiți acest semn al iubirii lui Dumnezeu față de noi. Și Răscumpărătorul lumii privește asupra acestuia, căci prin intervenția Sa apare acest curcubeu pe cer, ca semn sau legământ al făgăduinței Sale față de noi. Dumnezeu Însuși privește la curcubeul din nori și Își aduce aminte de legământul cel veșnic dintre El și noi. (…)

După ce manifestarea înfricoșătoare a puterii răzbunătoare a lui Dumnezeu prin distrugerea lumii din vechime a trecut, El a știut că cei care au fost salvați de la nimicire totală urmau să se înfricoșeze atunci când vedeau nori adunându-se pe cer, tunetele bubuind și fulgerele străbătând cerul, și că zgomotul furtunii și revărsarea apelor din ceruri aveau să stârnească teroare în inimile lor, de frica unui alt potop. (…)

Familia lui Noe a privit cu admirație și respect sfânt, amestecat cu bucurie, semnul îndurării lui Dumnezeu care brăzda cerul. Curcubeul reprezintă iubirea lui Hristos care înconjoară pământul și atinge cerurile cele mai de sus, legând omenirea cu Dumnezeu și pământul cu cerul.

Când urmărim această priveliște frumoasă, putem să ne bucurăm în Domnul, având asigurarea că El Însuși privește la acest semn al legământului Său și că, atunci când privește, Își aduce aminte de copiii Săi de pe pământ pentru care l-a întocmit. Durerile lor, primejdiile și încercările lor nu Îi sunt necunoscute. Ne putem bucura în speranța că asupra noastră este curcubeul legământului lui Dumnezeu. El nu-i va uita niciodată pe copiii Săi, care sunt continuu în atenția Sa. Cât de dificil este pentru mintea ființelor omenești finite să primească dragostea și duioșia lui Dumnezeu și gestul Său fără seamăn atunci când ne-a spus: „Voi privi la curcubeul din nori și Îmi voi aduce aminte de tine.” – Review and Herald, 26 februarie 1880

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro