Dumnezeu Se ține de promisiune

Devoțional zilnic 26 martie 2018

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. – loan 3:16

L-am acceptat pe Hristos când aveam 12 ani şi eram orfană. Neavând bani de facultate, după liceu, L-am rugat pe Dumnezeu să îmi trimită un soţ care să fie pastor. Mi-a răspuns la rugăciuni şi m-am căsătorit acum 13 ani, la vârsta ce 21 de ani. În următorii ani am fost mamă pentru opt copii, dintre care patru ai nei. La un moment dat m-am înscris la facultate, dar am renunţat repede, fiindcă şcoala copiilor era mai importantă. Când soţul meu a plecat de acasă pentru o vreme, să îşi continue studiile, ne-a lăsat în administrare o mică afacere de transport cu un microbuz, ca să avem un venit pe perioada lipsei lui mai îndelungate. Am rost şocată de toată agitaţia care în scurt timp a cuprins familia noastră. Nu aveam nimic pe care să mă bazez pentru a-mi întreţine familia. Mi-era teamă că soţul meu va renunţa la studii pentru a veni acasă ca să aibă grijă de noi. Mă rugam ca, într-un fel sau altul, să îşi poată termina studiile începute. O, Doamne, cât mă mai rugam!

La şase luni după multiplele noastre pierderi, toţi copiii mei vitregi au putut scăpa de rudele lor şi s-au întors la mine, unde se simţeau în siguranţă. Dumnezeu avea grijă de noi în fiecare zi. Personalul şcolii unde mergeau copiii mei a început să le dea diferite responsabilităţi şi să îi plătească – cu mult mai mult decât era de aşteptat. Acest lucru ne-a ajutat să achităm taxele şcolare. Munceam din greu ca să țin o grădină, să avem ce mânca. Din nou am sperat că voi putea să îmi continui şi eu şcoala şi m-am înscris la facultate. Din nou a trebuit să mă retrag din motive financiare. Am continuat să mă rog şi chiar să postesc pentru îndrumare de la Dumnezeu. Şi Dumnezeu a răspuns. Prin intermediul Departamentului Misiunea remeii a Bisericii Adventiste din Uganda, am putut să depun actele pentru bursă. Am fost acceptată şi m-am putut întoarce la cursuri. O, slavă Domnului! Când voi termina, voi fi consilier pe probleme de familie, în special pentru femei şi copii.

Din experienţa mea dificilă, vreau să te încurajez să nu te descurajezi niciodată, chiar dacă resursele îţi sunt limitate şi traversezi vremuri grele. Domnul îţi va auzi întotdeauna rugăciunile. El întotdeauna îţi va împlini nevoile care nouă, celor din jurul tău, ne sunt necunoscute. Căile Sale şi momentele alese de El sunt întotdeauna cele mai bune.

Tumusiime Betty Tenywa

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro