Comisia Europeană verifică România pentru că nu și-a respectat obligaţiile cu privire la numărul de urgenţă 112
„Comisia Europeană a decis, în această săptămână, să lanseze procedurile de constatare privind neîndeplinirea obligaţiilor mai multor state membre, între care și România, în ceea ce privește numărul de urgenţă 112. România nu a furnizat informaţii cu privire la operatorii de servicii esenţiale, identificaţi în temeiul legislaţiei UE privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva (UE) 2016/1148)”, potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene.
Asociaţia Europeană a Numărului 112 spune că încearcă să convingă autorităţile române încă din anul 2005 să îmbunătăţească informaţiile despre locaţie, dar acestea „au fost reticente în folosirea unei tehnologii de identificare gratuită a locaţiei numită «Advanced Mobile Location», care a salvat viaţa a nenumăraţi cetăţeni din întreaga Europă”.
În plus, Comisia Europeană ameninţă cu procedura de infringement, pentru că România nu și-a îndeplinit 11 obligaţii asumate faţă de Bruxelles, printre care cele legate de protecţia mediului, monitorizarea poluării sau aplicarea normelor Uniunii Europene privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Românii din străinătate se pot înscrie pentru votul în secţii și votul prin corespondenţă
Potrivit unui comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), „alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliul sau reședinţa lor se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro, creat și administrat de AEP”, din data de 28 iulie 2019 până în 11 septembrie 2019. Portalul de înscrieri are două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare și Alegător în străinătate prin corespondenţă.
La înscrierea pentru votul prin corespondenţă, alegătorul trebuie să completeze un formular online, menţionând numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail și opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, iar la acest formular trebuie anexate copia actului de identitate și cea a documentului care dovedește dreptul de ședere în străinătate.
Peste 1.000 de persoane, arestate la Moscova, la mitingul opoziţiei
Protestul faţă de excluderea candidaţilor opoziţiei la alegerile locale din toamnă a fost declarat ilegal, trupele speciale ruse arestând peste 1.300 de manifestanţi, dar și jurnaliști și spectatori.
Anterior protestului, poliţia a făcut percheziţii în sediile de campanie electorală, iar opozantul Aleksei Navalnîi a fost condamnat miercuri la 30 de zile de închisoare. Duminică, Navalnîi a fost spitalizat în urma unei reacţii alergice acute. Unul dintre medicii de la spitalul unde este îngrijit Navalnîi a declarat că acesta a fost diagnosticat cu urticarie și se simte mai bine. Doctorul Anastasia Vasilyeva, care l-a mai tratat în trecut pe politicianul rus și căruia nu i s-a permis să-l examineze decât de la distanţă, a solicitat prelevarea unor mostre de piele și de păr de la Navalnîi, afirmând că nu poate exclude varianta otrăvirii acestuia cu o substanţă chimică necunoscută.
Marea Britanie a trimis un distrugător în Golful Persic
Londra a anunţat că distrugătorul HMS Duncan a ajuns în Golf, aceasta fiind a doua navă de război trimisă de Marea Britanie să asigure securitatea navelor comerciale britanice, după ce Iranul a capturat un petrolier britanic.
„Libertatea de navigaţie în strâmtoarea Ormuz este vitală nu doar pentru Marea Britanie, ci şi pentru partenerii şi aliaţii noştri internaţionali. Deşi continuăm să pledăm pentru o soluţie diplomatică care va face din nou posibil acest lucru fără escortă militară, Forţele Navale Regale vor continua să vegheze la siguranţa navelor britanice până când acest lucru devine o realitate”, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
Victor Orban, criticat de opoziţia din Ungaria pentru discursul de la Băile Tușnad
Ungaria a fost reorganizată într-un „stat democrat creștin unic”, păstrând principiile democratice și respingând liberalismul, întrucât „democraţia liberală a fost viabilă atâta timp cât a avut un efect pozitiv asupra omenirii”, a declarat premierul Viktor Orban la Universitatea de Vară „Tusvanyos”m de la Băile Tuşnad.
Lideri ai partidelor de opoziţie din Ungaria au criticat dur discursul lui Orban. Astfel, europarlamentarul socialist Istvan Ujhelyi a afirmat că premierul ungar „a declarat război Europei care aderă la valorile sociale (…), în acelaşi timp în care neglijează în totalitate problemele de zi cu zi ale maghiarilor care muncesc”, acuzându-l pe acesta că a creat „un stat mafiot cleptocratic”, în care familia și apropiaţii săi „au acumulat averi fără precedent”. Ferenc Gyurcsany, liderul Coaliţiei Democratice (DK), a declarat că, în cursul ultimului deceniu, Victor Orban nu a făcut decât să subjuge naţiunea sub dictatură, iar Peter Jakab, lider al partidului naţionalist Jobbik, a denunţat izolarea tot mai accentuată a maghiarilor de restul Europei, sub bagheta celui care a devenit, în opinia sa, „un măcelar al naţiunii”.
Premierul britanic pregătește ţara pentru un Brexit fără acord
Boris Johnson a transmis Uniunii Europene să renunţe la soluţia de rezervă privind Irlanda de Nord, subliniind că, în acest mod, negocierile ar înregistra „un mare progres”. Proiectul de acord elaborat de guvernul Theresa May şi Bruxelles, contestat de numeroși politicieni britanici, prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale.
Cabinetul noului prim-ministru se pregătește deja pentru un Brexit fără acord. Sajid Javid, ministrul finanţelor, a anunţat o „finanţare suplimentară semnificativă” în cursul acestui săptămâni, pentru a ajuta ţara să părăsească UE, fie cu acord, fie în lipsa acestuia. Cheltuielile suplimentare vor viza o campanie publică de informare de mare anvergură, pentru a pregăti persoanele și firmele pentru un Brexit fără acord. La rândul său, ministrul de interne, Priti Patel, a vorbit despre sistarea „dreptului automat de intrare pentru cetăţenii UE”, fie că aceștia vor să muncească în Marea Britanie sau nu, ţara rezervându-și dreptul de a opta mai degrabă pentru a primi „oameni de știinţă, cadre universitare și muncitori cu înaltă calificare”.
Curtea Supremă din SUA îi permite președintelui să aloce fonduri pentru zidul cu Mexicul
Instanţa supremă din SUA a blocat decizia unui tribunal federal din statul California, care îi interzicea președintelui Trump să redirecţioneze fonduri de la Pentagon în vederea continuării lucrărilor la zidul de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Donald Trump a salutat decizia Curţii Supreme, apreciind că aceasta reprezintă „un mare câștig pentru securitatea la frontieră și pentru ordinea publică”.
Atac armat în Gilroy, California
Patru persoane, printre care și atacatorul, au fost ucise într-un atac armat la Festivalul Usturoiului din statul California, alte cel puţin 15 persoane fiind rănite. Atacatorul a fost descris de unul dintre martorii oculari, care a precizat că bărbatul de 30-40 de ani era înarmat cu o pușcă de asalt, purta vestă de protecţie și trăgea fără ţintă în mulţime.
„Este incredibil că un asemenea eveniment, care face mult bine comunităţii, a fost marcat de o astfel de tragedie”, a declarat Scot Smithee, şeful poliţiei din oraşul Gilroy.
Coreea de Sud repatriază, la cerere, echipajul unei ambarcaţiuni nord-coreene
O ambarcaţiune de pescuit nord-coreeană a traversat ilegal frontiera maritimă dintre cele două Corei, fiind remorcată într-un port sud-coreean, potrivit anunţului făcut duminică de autorităţile militare de la Seul. Cei trei membri ai echipajului au declarat că ambarcaţiunea a ajuns în apele teritoriale sud-coreene din cauza unei erori de navigaţie și și-au exprimat dorinţa de a se întoarce acasă. Coreea de Sud a decis repatrierea membrilor echipajului, ambarcaţiunea părăsind luni dimineaţă portul Yangyang.
Întâlnire „constructivă” a ţărilor semnatare ale Acordului nuclear
Teheranul a transmis că reuniunea statelor semnatare ale Acordului Nuclear, care a avut ca scop salvarea acestuia, a fost una constructivă, în cadrul căreia au fost luate mai multe angajamente. În același timp, a transmis Abbas Araqchi, negociatorul-şef iranian pe probleme nucleare, Iranul își rezervă dreptul de a renunţa treptat la respectarea unor prevederi ale Acordului, dacă partenerii europeni nu vor reuși să salveze tratatul.