Europa bunicilor fără nepoţi

semneletimpului.ro 5 iulie 2019

Demografia are impact asupra fiecărui aspect al vieţii noastre – trebuie doar să vă uitaţi pe fereastră la oamenii de pe străzi, la case, la trafic sau la consum. Totul este condus de demografie”[1], punctează George Leeson, directorul Institutului Oxford pentru Îmbătrânirea Populaţiei.

Atunci când își pregătea una dintre cărţi, medicul Andrew Weil a încercat să obţină de la cât mai multe persoane o listă de atribute asociate bătrâneţii. În înșiruirile de caracteristici s-au regăsit frecvent adjective care circumscriu decrepitudinea, precum „vechi”, „învechit”, „stafidit”, „demodat”, „trecut”, „fragil”, „ofilit”, „nefolositor”, „zbârcit”.[2]

În articulaţiile unei societăţi obsedate de imagine, bătrâneţea pare să fi devenit un accident care demontează regia spectacolului preferat – acela în care 40-ul este noul 30, 70-ul este noul 50, trișarea bătrâneţii căpătând o miză din ce în ce mai mare.

Paradoxal însă, societatea care a absorbit cele mai multe frici legate de îmbătrânire e și cea mai puţin în măsură să o escamoteze: pentru prima dată în istorie, numărul vârstnicilor l-a depășit pe cel al copiilor. Iar procesul de îmbătrânire al societăţilor dezvoltate e unul foarte accelerat, inversarea trendului cantonându-se, deocamdată, în registrul utopiei.

Creșterea accelerată a segmentului 60+

Populaţia în vârstă de 60 de ani și peste înregistrează cea mai mare creștere la nivel global. Potrivit datelor oferite de Organizaţia Naţiunilor Unite, în anul 2015, 12,3% din populaţia lumii avea mai mult de 60 de ani. Prin comparaţie, doar 9,1% din populaţia lumii era sub 5 ani și 26,1%, sub vârsta de 15 ani.

La nivel global, se așteaptă dublarea numărului de persoane de peste 60 de ani, până în anul 2050, și mai mult decât triplarea acestui număr, până în 2100. De asemenea, se așteaptă o triplare a numărului de persoane de peste 80 de ani, până în anul 2050.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei are loc în majoritatea regiunilor lumii. Astfel, în America Latină, populaţia de peste 60 de ani va crește de la 11% la 26%, până în 2050, iar în America de Nord, de la 21% la 28% și în Oceania, de la 16% la 23%. Marea excepţie o reprezintă Africa, unde în următoarele trei decenii se așteaptă o creștere a populaţiei vârstnice de la 5% la 9%. La nivel global se așteaptă o dublare, până în 2050, a numărului de persoane trecute de 60 de ani.[3]

În Statele Unite ale Americii, anul 2030 ar marca un punct de cotitură demografică în istoria ţării, potrivit proiecţiilor naţionale privind populaţia realizate în 2017 de Biroul de Recensământ al SUA. În 2030, toţi membrii generaţiei baby boomers vor avea peste 65 de ani, iar 1 din 5 locuitori va atinge vârsta de pensionare.[4]

Îmbătrânirea generaţiei baby boomers înseamnă că, în decurs de doar câteva decenii, vârstnicii vor depăși numărul copiilor pentru prima dată în istoria Statelor Unite”[5], a declarat Jonathan Vespa, demograf al Biroului de Recensământ al SUA.

În 2015, 28% din totalul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani trăiau în Europa[6], continentul care cunoaște cea mai accelerată îmbătrânire de pe glob.

Când Bătrânul Continent își confirmă numele

De mai bine de trei decenii, Juan Martin Colomer și Sinforosa Sancho, ambii în vârstă acum de 84 de ani, sunt singurii locuitori ai satului La Estrella, din estul Spaniei. Aceasta, dacă nu luăm în calcul și cele 20 de pisici care se adună adesea în centrul satului. Casele vechi, multe dintre ele într-o stare avansată de ruină, unele cu anunţuri de vânzare fluturând încă la ferestre, spun cu glas mut povestea vechilor locatari care au murit sau au părăsit satul.

Localizat în nord-estul Aragonului, La Estrella se află în mijlocul unui veritabil deșert – un spaţiu de două ori mai mare decât Belgia, cu mai puţin de opt locuitori pe kilometru pătrat, care va deveni în curând cel mai puţin populată zonă din Uniunea Europeană.

Ultimul care a părăsit satul a fost Vicente, fiul cuplului, de altfel și ultimul copil care a animat zona și care a fost nevoit să meargă la școală într-un sat vecin, după ce școala din La Estrella a fost închisă. Sinforosa spune că n-au avut niciodată o linie telefonică. Nici nu există semnal mobil, decât în cimitirul înverzit din sat. „Dacă nu există copii, nu există viaţă”, spune Juan Martin, adăugând: „La Estrella va muri odată cu noi.”[7]

Povestea cuplului din La Estrella oglindește direcţia în care merge Spania: depopulare și îmbătrânirea populaţiei. În 2017, populaţia Spaniei a înregistrat o pierdere netă de 31.245 de persoane, numărul de decese înregistrate crescând cu 3,2%, iar cel al nașterilor scăzând cu 3,2%. Decesele au depășit nașterile cu cel mai rapid ritm înregistrat din 1941 până astăzi.[8]

Îmbătrânirea populaţiei este specifică fiecărei ţări europene, deși există diferenţe în ritmul cu care se produce acest fenomen. Un sfert din populaţia Europei (24%) are cel puţin 60 de ani, iar estimările spun că acest segment de populaţie va ajunge la 34%, în 2050.

Vârsta medie a populaţiei din Europa a fost de 42 de ani, în 2015, și se preconizează că va crește la 46 de ani, în 2050. Este cea mai ridicată medie de vârstă înregistrată la nivel global (prin comparaţie, vârsta medie pe glob era de 30 de ani, în 2015, preconizându-se creșterea ei la 36 de ani, în 2050).[9]

În general, regiunile cu o fertilitate scăzută pe o perioadă lungă de timp au o vârstă medie mai ridicată. Astfel, vârsta medie a americanilor este de 38 de ani, iar potrivit proiecţiilor Biroului de Recensământ al SUA va ajunge la 43 de ani, până în 2060.[10] La celălalt capăt al spectrului, vârsta medie a populaţiei din ţările slab dezvoltate era de 20 de ani, în 2015, și se așteaptă o rotunjire a ei cu încă 6 ani, până în 2050.

Potrivit datelor Eurostat, 19,2% din populaţia Uniunii Europene are peste 65 de ani. Italia și Germania se numără printre ţările cu cel mai mare segment de vârstă 65+ (22%, respectiv 21,1%). Un procent mare de populaţie vârstnică au și alte ţări din UE – Portugalia (20,7%), Finlanda (20,5%), Bulgaria (20,4%), Suedia (19,8%), Croaţia (19,2%), Letonia (19,2%). Cel mai mic procent de persoane trecute de 65 de ani se găsește în Islanda (13,9%), Luxemburg (14,2%) și Slovacia (14,4%).[11] Situaţia ţărilor foste comuniste din Europa este mai dramatică, aici îmbătrânirea populaţiei fiind cuplată cu scăderea demografică accentuată.

Declinul demografic al Europei Centrale și de Est

Populaţia din Europa de Est se va reduce dramatic în următoarele decenii, arată un raport din 2017 al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Printre ţările care și-ar putea vedea populaţia scăzând cu mai mult de 15% până în 2050 se numără Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia și Ucraina.[12]

Populaţia Bulgariei scade într-un ritm mai rapid decât a oricărei ţări din lume, avertizează raportul – de la 7,08 milioane în 2017 (și 9 milioane în 1989), ar putea ajunge la 5,42 de milioane, până în 2050.[13] Declinul populaţiei active – despre care Sultanka Petrova, ministrul adjunct al muncii din Bulgaria, spunea că reprezintă „o bombă socială și economică gata să explodeze”[14] în lipsa măsurilor adecvate – se explică prin creșterea emigrării și printr-o rată mică a fertilităţii (1,46 copii per femeie).

Mai multe ţări foste comuniste se rostogolesc pe toboganul scăderii demografice, după ce au suferit deja scăderi masive de populaţie în ultimii 25 de ani, afirmă[15] Tomas Sobotka, cercetător la Centrul Wittgenstein pentru Demografie și Capital Uman Global, din Viena. Începând cu anul 1989, cel puţin 11 ţări au pierdut peste 10% din populaţie, inclusiv România și Ucraina. Letonia și-a pierdut peste un sfert din populaţie (27%), Lituania – 23%, iar Bulgaria și Bosnia-Herţegovina – 21%. „O pierdere masivă a populaţiei, fără precedent pe timp de pace”[16], după cum subliniază Sobotka.

Spre deosebire de ţările occidentale și sud-europene, care au atras un număr de migranţi suficient de mare cât să compenseze parţial scăderea fertilităţii, „Estul se află într-o legătură dublă, confruntându-se atât cu migraţia exterioară, cât și cu rata scăzută a natalităţii”, conchide cercetătorul.

În restul Europei, unde emigraţia nu reprezintă un fenomen de amploare, îmbătrânirea populaţiei rezultă din juxtapunerea a doi factori majori – creșterea speranţei de viaţă și o fertilitate în cădere.

Un mecanism cunoscut, cu rezultate necunoscute

Fertilitatea scăzută este prima cauză a îmbătrânirii demografice. În Uniunea Europeană, femeile au în medie 1,6 copii, sub rata de înlocuire a populaţiei (2,1 născuţi vii per femeie), în timp ce media globală este de 2,6. În 2017, în Uniunea Europeană s-au născut 5,07 milioane de copii, rata natalităţii (numărul de copii născuţi vii la 1.000 de persoane) fiind de 9,9, în scădere faţă de 10,6, în 2000; 12,8, în 1985, și 16,3, în 1970. Cea mai mare rată a fertilităţii a fost înregistrată în Franţa (1,9 născuţi vii per femeie, în 2017), iar ratele cele mai scăzute de fertilitate au fost raportate în Malta și în Spania (1,26, respectiv 1,31 născuţi vii per femeie).[17] Pentru comparaţie, rata fertilităţii în SUA este de 1,76 născuţi vii per femeie, cea mai scăzută rată înregistrată din anul 1978.[18]

Fertilitatea scăzută se corelează cu schimbarea rolului social al femeii – creșterea nivelului de educaţie, urmărirea scopurilor profesionale, apariţia contracepţiei și a tratamentelor pentru fertilitate au dus la creșterea vârstei femeilor la căsătorie, respectiv la nașterea primului copil, precum și la scăderea numărului de nașteri.

În general, numărul de copii născuţi este invers proporţional cu statutul social al părinţilor. „Cu cât veţi câștiga mai mulţi bani, cu atât mai mare va fi costul oportunităţii de a avea copii”[19], sublinia la începutul anilor 2000 Bernd Raffelhüschen, membru al unei comisii guvernamentale germane care studia reforma sistemului de pensii. „Copiii n-au fost niciodată mai costisitori”, punctează și Myles Rix, directorul general al departamentului de protecţie al companiei de asigurări Liverpool Victoria, subliniind că preţul ridicat al îngrijirii copiilor și al educaţiei lor rămâne o problemă presantă pentru multe familii din Marea Britanie. De altfel, costul îngrijirii unui copil până la 21 de ani se ridică la un sfert de milion de lire, subliniază Mix, citând rezultatele unui studiu comandat de compania sa în 2015.[20]

Și italienii se gândesc mult înainte de a avea un copil – mulţi spun că și-ar dori un copil sau doi, dar că lipsa locului de muncă sau instabilitatea lui joacă un rol important în decizia de a nu avea un copil, scrie ziarul The Local.[21] În 2017 s-a înregistrat un record negativ al nașterilor, iar vârsta media a populaţiei a depășit 45 de ani.

[22]Creșterea speranţei de viaţă reprezintă celălalt factor major al îmbătrânirii populaţiei. La nivel global, în numai 4 decenii și jumătate, speranţa de viaţă a crescut cu aproape 20 de ani. Astfel, potrivit datelor Băncii Mondiale, din 1960 până în 2016, speranţa de viaţă a crescut de la 50,7 la 70 de ani, la bărbaţi, și de la 54,6 la 74,3 ani, la femei.[23] Se estimează că speranţa medie de viaţă a copiilor născuţi în 2018 în Europa va fi de 75 de ani, la băieţi, și de 84 de ani, la fete.[24]

Acest supliment de viaţă, datorat creșterii nivelului de trai și dezvoltării sistemului de asistenţă medicală, nu vine la pachet și cu o stare de sănătate bună. De fapt, datele Eurostat arată că persoanele de 65 de ani din Uniunea Europeană se pot aștepta să mai trăiască 9,4 ani de viaţă sănătoasă (pentru România, media este de 5,7 ani, la femei, și 6,3 ani, la bărbaţi.[25]

Există un decalaj de până la 30 de ani între ţările cu vârsta cea mai mică și vârsta cea mai mare la care populaţia prezintă problemele de sănătate specifice unei persoane de 65 de ani, arată un studiu[26] publicat în revista The Lancet, care a studiat locuitorii din 195 de ţări și teritorii în perioada 1990-2017. Cercetătorii au descoperit că problemele de sănătate care apar la o vârstă medie de 65 de ani erau întâlnite la 45,6 ani la populaţia din Noua Guinee și la 51,6 ani la cea din Afganistan, dar erau raportate la 76,1 ani, în Japonia și în Suedia, la 76 de ani, în Franţa, sau la 75,1 ani, în Spania.

Aceste constatări disparate arată că speranţa de viaţă crescută poate fi o oportunitate sau o ameninţare la bunăstarea globală a populaţiei, în funcţie de problemele (de sănătate – n.r) asociate îmbătrânirii”[27], punctează Angela Chang, autorul principal al studiului.

Navigând printre provocări și soluţii

Gândiţi-vă la toate consecinţele economice și sociale profunde ale unei societăţi cu mai mulţi bunici decât nepoţi”[28], notează Christopher Murray, director al Institutului de Metrologie și Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea din Washington, avertizând că o societate globală îmbătrânită va fi foarte dificil de susţinut.

Impactul fiscal al îmbătrânirii populaţiei va reprezenta o provocare substanţială pentru aproape toate statele Uniunii Europene, iar efectele vor fi deja resimţite pe parcursul următoarelor două decenii, subliniază un raport din 2018 al Comisiei Europene.

Astfel, se preconizează că rata dependenţei persoanelor în vârstă (raportul dintre persoanele de peste 65 de ani și persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani) din UE va crește cu 21,6 puncte procentuale, de la 29,6%, în 2016, la 51,2%, în 2070. Practic, acest lucru înseamnă că, de la un raport de 3,3 persoane active la fiecare persoană de peste 65 de ani, în câteva decenii vor exista doar 2 persoane active la fiecare pensionar. Costul total al îmbătrânirii populaţiei din Uniunea Europeană (cheltuieli legate de pensii, asistenţă medicală, îngrijire pe termen lung, educaţie și ajutoare de șomaj) ar putea ajunge până la 26,7% din PIB, între 2016 și 2070.[29]

Pentru a putea susţine acest efort financiar, politicile publice ar trebui modificate substanţial, susţinea în urmă cu două decenii economistul austriac Erich Streissler. „În realitate, vârsta legală de pensionare de 80 de ani este ceea ce ar trebui să ţintim”[30], susţinea economistul, desigur consternând un public refractar la idei de reformă cu mult mai blânde.

Potrivit unui raport al companiei americane de rating Standard & Poor’s, în cazul în care guvernele nu recurg la modificări drastice ale cheltuielilor publice legate de îmbătrânire, media datoriei publice a celor mai avansate economii ar putea ajunge la 329% din produsul intern brut, până în 2050.[31]

Institutul independent de cercetare RAND Europe a analizat trei abordări ale politicilor guvernamentale de reducere a impactului îmbătrânirii populaţiei: încurajarea natalităţii, creșterea imigraţiei persoanelor apte de muncă și îmbunătăţirea politicilor sociale în general.

Cea mai controversată soluţie rămâne cea a imigraţiei, respinsă vehement chiar de ţările în care structura demografică devine îngrijorătoare. „Bulgaria nu are nevoie de refugiaţi nevoiași”, declara viceprim-ministrul Bulgariei, Valeri Simeonov, în 2017, punctând că nici migranţii educaţi și calificaţi nu sunt bine-veniţi, din cauza culturii și religiei diferite.[32]

Guvernul ungar pare să fi găsit calea de a crește natalitatea, printr-o serie de stimulente (cinci cicluri gratuite de FIV pentru cuplurile care nu pot concepe pe cale naturală, concediu parental de 3 ani, subvenţii consistente pentru locuinţe pentru fiecare copil etc.). Prim-ministrul ungar a declarat explicit că încurajarea natalităţii se vrea un răspuns categoric la problema imigraţiei – „Nu vrem culoarea noastră amestecată cu a altora.”[33]

Este îngrijorător faptul că îmbătrânirea demografică se regăsește mai mult în discursul naţionaliștilor și al extremei drepte din Europa, punctează Alejandro Macarron Larumbe, autorul cărţii Demographic Suicide in the West and Half the World.[34] „Factorii care intervin în fertilitatea și mărimea populaţiei nu sunt atât de ușor de influenţat”, declară și Andrew Cartwright, cercetător în cadrul studiilor de dezvoltare de la Universitatea Central Europeană din Budapesta, care amintește că, de unele singure, stimulentele financiare nu au reușit să crească pe termen lung natalitatea în Europa.

Inventariind ţările cu o natalitate peste media europeană, precum Suedia și Danemarca, jurnalista Charlotte McDonald-Gibson arată că un sprijin social și economic ţesut în cultura locală reprezintă un mecanism eficient de încurajare a natalităţii. Speranţa și optimismul motivează mai bine decât teama, conchide jurnalista. Într-o lume tivită de crize, problemele demografice nu pot avea soluţii ușoare. Dar atunci când recuzăm polarizarea după criterii reducţioniste (vârstă, rasă, religie, sex), avem o șansă în plus de a identifica soluţii în beneficiul tuturor. Virajul spre dialectele urii și ale fricii nu ne-ar putea face decât martori neputincioși ai unei versiuni modificate a uimirii soresciene: de la „Ce moarte lungă avem![36], la „Ce bătrâneţe urâtă (avem să) trăim!”.

Footnotes
[1]„ James Gallagher, «„Remarkable” decline in fertility rates», BBC, 9 nov. 2018, https://www.bbc.com/news/health-46118103.”
[2]„Steven Petrow, « Am I „old”?», The New York Times, 13 dec. 2018, https://www.nytimes.com/2018/12/13/well/mind/age-aging-old-young-psychology.html.”
[3]„«World Population Prospects. The 2015 Revision», United Nations, https://population.un.org/wpp/Publications/Files/Key_Findings_WPP_2015.pdf”.
[4]„«Older People Projected to Outnumber Children for First Time in U.S. History», United States Census Bureau, 13 mar. 2018, https://www.census.gov/newsroom/press-releases/2018/cb18-41-population-projections.html”.
[5]„Ibidem.”
[6]„Vezi nota 3”.
[7]„Susana Vera, «„The fools who have stayed – elderly couple symbolize Spain’s depopulation”», Reuters, 24 iul.2018, https://www.reuters.com/article/uk-spain-depopulation-widerimage/the-fools-who-have-stayed-elderly-couple-symbolize-spains-depopulation-idUSKBN1KE1EC”.
[8]„«Spanish deaths outpace births at fastest rate since records began in 1941», Reuters, 19 iun.2018, https://www.reuters.com/article/us-spain-economy-population/spanish-deaths-outpace-births-at-fastest-rate-since-records-began-in-1941-idUSKBN1JF1C3”.
[9], „Vezi nota 3”.
[10]„Vezi nota 4”.
[11]„«A look at the lives of the elderly in the EU today», Eurostat, Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/elderly/index.html”.
[12]„«World Population Prospects. The 2017 Revision», United Nations, https://esa.un.org/unpd/wpp/publications/files/wpp2017_keyfindings.pdf”.
[13], „Ibidem.”
[14]„Peter Kotecki, «10 countries at risk of becoming demographic time bombs», Bussines Insider, 8 aug. 2018, https://www.businessinsider.com/10-countries-at-risk-of-becoming-demographic-time-bombs-2018-8”.
[15]„Adriana Bratu, «Ţările cu cea mai rapidă scădere a populaţiei», Money, 25 ian. 2018, https://www.money.ro/tarile-cu-cea-mai-rapida-scadere-a-populatiei”.
[16], „Ibidem.”
[17]„«Fertility statistics», Eurostat, Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Fertility_statistics”.
[18]„Sabrina Tavernise, «U.S. Fertility Rate Fell to a Record Low, for a Second Straight Year», The New York Times, 16 mai 2018, https://www.nytimes.com/2018/05/17/us/fertility-rate-decline-united-states.html”.
[19]„Richard Bernstein, «An Aging Europe May Find Itself on the Sidelines», The New York Times, 29 iun. 2003, https://www.nytimes.com/2003/06/29/world/an-aging-europe-may-find-itself-on-the-sidelines.html”.
[20]„John Bingham, «Average cost of raising a child in UK £230,000», The Telegraph, 22 ian.2015,  https://www.telegraph.co.uk/news/uknews/11360819/Average-cost-of-raising-a-child-in-UK-230000.html”.
[21]„Catherine Edwards, «The real reasons young Italians aren’t having kids», The Local, 23 sept. 2016, https://www.thelocal.it/20160923/the-real-reasons-young-italians-arent-having-kids”.
[22]„«Demographic Indicators. Estimates for the year 2017», Istat, 8 febr. 2018, https://www.istat.it/en/files/2018/02/EN_Demographic-indicators_rev_1.pdf?title=Demographic+indicators+-+8+Feb+2018+-+Full+text.pdf”.
[23]„«Life Expectancy», Worlddata, https://www.worlddata.info/life-expectancy.php”.
[24]„«Average life expectancy in Europe for those born in 2018, by gender and region (in years)», Statista, https://www.statista.com/statistics/274514/life-expectancy-in-europe”.
[25]„Vezi nota 11”.
[26]„Anglea Chang, Vegard Skirbekk et al., «Measuring population ageing: an analysis of the Global Burden of Disease Study 2017», în The Lancet vol. 4, nr.3, 1 mar. 2019, p.159-167, https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(19)30019-2/fulltext”.
[27]„Population aging study reveals wide variations in how well or poorly people age”, News Medical, 11 mar. 2019, https://www.news-medical.net/news/20190311/Population-aging-study-reveals-wide-variations-in-how-well-or-poorly-people-age.aspx”.
[28]„Fernando Duarte, «Why the world now has more grandparents than grandchildren », BBC, 8 apr. 2019, http://www.bbc.com/capital/story/20190405-why-the-world-now-has-more-grandparents-than-grandchildren”.
[29]„ «The 2018 Ageing Report. Economic & Budgetary Projections for the 28 EU Member States (2016-2070)», Comisia Europeană, mai 2018, http://www.silvereco.org/en/wp-content/uploads/2018/06/the-2018-ageing-report.pdf”.
[30]„Richard Bernstein, art. cit. ”.
[31]„Natasha Singer, «The Financial Time Bomb of Longer Lives», The New York Times, 16 oct. 2010, https://www.nytimes.com/2010/10/17/business/17stream.html”.
[32]„Ruth Alexander, «Why is Bulgaria’s population falling off a cliff?», BBC, 7 sept. 2017, https://www.bbc.com/news/world-europe-41109572”.
[33]„Charlotte McDonald-Gibson, «The far-Right Has Capitalized on the West’s Population Problem. These Policies Could Help», Time, 5 iun. 2018, http://time.com/5291439/west-population-problem-white-nationalists-policies”.
[34], „Ibidem.”
[35]Ibidem.
[36]„Marin Sorescu, Iona, Ed. Minerva, București, 1993”.

„ James Gallagher, «„Remarkable” decline in fertility rates», BBC, 9 nov. 2018, https://www.bbc.com/news/health-46118103.”
„Steven Petrow, « Am I „old”?», The New York Times, 13 dec. 2018, https://www.nytimes.com/2018/12/13/well/mind/age-aging-old-young-psychology.html.”
„«World Population Prospects. The 2015 Revision», United Nations, https://population.un.org/wpp/Publications/Files/Key_Findings_WPP_2015.pdf”.
„«Older People Projected to Outnumber Children for First Time in U.S. History», United States Census Bureau, 13 mar. 2018, https://www.census.gov/newsroom/press-releases/2018/cb18-41-population-projections.html”.
„Ibidem.”
„Vezi nota 3”.
„Susana Vera, «„The fools who have stayed – elderly couple symbolize Spain’s depopulation”», Reuters, 24 iul.2018, https://www.reuters.com/article/uk-spain-depopulation-widerimage/the-fools-who-have-stayed-elderly-couple-symbolize-spains-depopulation-idUSKBN1KE1EC”.
„«Spanish deaths outpace births at fastest rate since records began in 1941», Reuters, 19 iun.2018, https://www.reuters.com/article/us-spain-economy-population/spanish-deaths-outpace-births-at-fastest-rate-since-records-began-in-1941-idUSKBN1JF1C3”.
„Vezi nota 4”.
„«A look at the lives of the elderly in the EU today», Eurostat, Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/elderly/index.html”.
„«World Population Prospects. The 2017 Revision», United Nations, https://esa.un.org/unpd/wpp/publications/files/wpp2017_keyfindings.pdf”.
„Peter Kotecki, «10 countries at risk of becoming demographic time bombs», Bussines Insider, 8 aug. 2018, https://www.businessinsider.com/10-countries-at-risk-of-becoming-demographic-time-bombs-2018-8”.
„Adriana Bratu, «Ţările cu cea mai rapidă scădere a populaţiei», Money, 25 ian. 2018, https://www.money.ro/tarile-cu-cea-mai-rapida-scadere-a-populatiei”.
„«Fertility statistics», Eurostat, Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Fertility_statistics”.
„Sabrina Tavernise, «U.S. Fertility Rate Fell to a Record Low, for a Second Straight Year», The New York Times, 16 mai 2018, https://www.nytimes.com/2018/05/17/us/fertility-rate-decline-united-states.html”.
„Richard Bernstein, «An Aging Europe May Find Itself on the Sidelines», The New York Times, 29 iun. 2003, https://www.nytimes.com/2003/06/29/world/an-aging-europe-may-find-itself-on-the-sidelines.html”.
„John Bingham, «Average cost of raising a child in UK £230,000», The Telegraph, 22 ian.2015,  https://www.telegraph.co.uk/news/uknews/11360819/Average-cost-of-raising-a-child-in-UK-230000.html”.
„Catherine Edwards, «The real reasons young Italians aren’t having kids», The Local, 23 sept. 2016, https://www.thelocal.it/20160923/the-real-reasons-young-italians-arent-having-kids”.
„«Life Expectancy», Worlddata, https://www.worlddata.info/life-expectancy.php”.
„«Average life expectancy in Europe for those born in 2018, by gender and region (in years)», Statista, https://www.statista.com/statistics/274514/life-expectancy-in-europe”.
„Vezi nota 11”.
„Anglea Chang, Vegard Skirbekk et al., «Measuring population ageing: an analysis of the Global Burden of Disease Study 2017», în The Lancet vol. 4, nr.3, 1 mar. 2019, p.159-167, https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(19)30019-2/fulltext”.
„Population aging study reveals wide variations in how well or poorly people age”, News Medical, 11 mar. 2019, https://www.news-medical.net/news/20190311/Population-aging-study-reveals-wide-variations-in-how-well-or-poorly-people-age.aspx”.
„Fernando Duarte, «Why the world now has more grandparents than grandchildren », BBC, 8 apr. 2019, http://www.bbc.com/capital/story/20190405-why-the-world-now-has-more-grandparents-than-grandchildren”.
„ «The 2018 Ageing Report. Economic & Budgetary Projections for the 28 EU Member States (2016-2070)», Comisia Europeană, mai 2018, http://www.silvereco.org/en/wp-content/uploads/2018/06/the-2018-ageing-report.pdf”.
„Richard Bernstein, art. cit. ”.
„Natasha Singer, «The Financial Time Bomb of Longer Lives», The New York Times, 16 oct. 2010, https://www.nytimes.com/2010/10/17/business/17stream.html”.
„Ruth Alexander, «Why is Bulgaria’s population falling off a cliff?», BBC, 7 sept. 2017, https://www.bbc.com/news/world-europe-41109572”.
„Charlotte McDonald-Gibson, «The far-Right Has Capitalized on the West’s Population Problem. These Policies Could Help», Time, 5 iun. 2018, http://time.com/5291439/west-population-problem-white-nationalists-policies”.
„Marin Sorescu, Iona, Ed. Minerva, București, 1993”.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro