Un studiu recent, publicat în revista Nature Biotechnology, oferă o soluţie la una dintre cele mai mari provocări din domeniul sănătăţii publice. Cercetătorii au pus la punct o adevărată „bombă genetică”, în măsură să identifice și să ucidă ţintit bacteriile rezistente la medicamente, fără a le distruge pe cele benefice organismului.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rezistenţa la antibiotice a devenit o ameninţare majoră la adresa sănătăţii globale și a securităţii alimentare. Tot mai multe infecţii, printre care pneumonia, tuberculoza și salmoneloza, devin dificil de tratat, întrucât antibioticele devin mai puţin eficiente. Rezultatul se traduce în spitalizarea de mai lungă durată, creșterea mortalităţii, precum și a costurilor medicale.
Deși rezistenţa la antibiotice se formează în mod natural, utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor, fără prescripţie medicală sau în mod excesiv, accelerează și agravează acest proces. În lipsa unor măsuri urgente, omenirea ar putea ajunge într-o etapă post-antibiotice, în care infecţiile obișnuite și rănile ușoare ar putea redeveni letale, avertizează OMS.
În 2013, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a publicat un raport care arăta că, în Statele Unite, 2 milioane de oameni contractează anual o infecţie rezistentă la antibiotice și cel puţin 23.000 de persoane mor din această cauză.
Cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris, în colaborare cu cei de la Universitatea Politehnică din Madrid, au creat o structură similară unei „grenade genetice”, care poartă o toxină capabilă să se activeze doar lângă o anumită moleculă a bacteriei-ţintă, asigurându-se astfel că numai bacteriile responsabile de anumite boli sunt ucise.
Atunci când un antibiotic este administrat unei persoane, el atacă nediferenţiat bacteriile care trebuie anihilate și pe cele benefice din intestinul pacientului, dezechilibrând flora bacteriană și creând astfel condiţii prielnice pentru dezvoltarea unor bacterii rezistente la antibiotice.
„Ucigând toate bacteriile, se creează un uriaș loc liber pentru cele care sunt rezistente, întrucât ele nu mai au competitori”, afirmă Didier Mazel, autorul principal al studiului.
„Bomba genetică” a fost deja testată pe bacteria Vibrio cholerae, care declanșează holera la om și care se regăsește în organismul-gazdă al unor specii de pești și de crustacee.
„Vibrio grupează un număr mare de specii patogene pentru om (V. parahaemolyticus, V. vulnificus), dar şi pentru animale acvatice, precum peşti, stridii, creveţi, pentru care am putea să aplicăm cu uşurinţă metoda noastră”, a explicat Mazel.
Cercetătorii au reușit să omoare bacteria la peștii-zebră și la larvele de crustacee care o găzduiau. În viitor, sistemul va fi adaptat cu ușurinţă și pentru bacterii diferite, urmând ca procesul de eliberare al acestei structuri în organism (printr-un mecanism de „conjugare”, care presupune un schimb de gene între bacterii) să fie îmbunătăţit.