Împărăteasa din Seba – căutând slava adevărată

Devoțional zilnic 23 mai 2019

Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în ce priveşte slava Domnului şi a venit să-l încerce prin întrebări grele. 1 Împărați 10:1

Este aşa de frumos să aflăm că popoarele din jur, de aproape şi de departe, au auzit de faima lui Solomon în ce priveşte slava Domnului! Fără îndoială că Solomon a avut o contribuţie însemnată în această privinţă. El nu ezita să scoată în evidenţă faptul că lui Dumnezeu I se datora succesul său şi că Lui I se datorau slava, mulţumirea şi lauda pentru prosperitatea şi realizările sale cele vestite.

Mesajul lui Solomon a ajuns nealterat şi la curtea împărătesei din Seba, aflată la mare distanţă. Tot parcursul acestui drum, trecând peste ţara Egiptului, a fost presărat cu frânturi din cunoştinţa slavei lui Dumnezeu. Oamenii care vedeau alaiul îndreptându-se spre Ierusalim sau întorcându-se de acolo erau în cunoştinţă de cauză despre motivul acestei vizite importante. Numele Dumnezeului lui Israel Se făcea cunoscut pretutindeni pe drum. Nu este de mirare că impactul acestei vizite asupra obiceiurilor religioase ale etiopienilor avea să dureze peste milenii.

Chiar şi numai pentru un moment din istoria sa, Israel îşi împlinea rolul pe care Dumnezeu i-l stabilise. El era lumina neamurilor. Cunoştinţa despre Dumnezeu trecea peste graniţele Ţării Făgăduite, luminând marginile pământului. Oamenii veneau, se minunau şi recunoşteau binecuvântarea lui Dumnezeu şi a Legii Sale, în contrast cu sărăcia spirituală a propriei lor religii. Nu ar fi lipsit mult ca întreaga lume să fie adusă la cunoştinţa de Dumnezeu, dar din nefericire, acesta a rămas doar un moment şi atât.

Succesul la un pas de tine:

Ce semnificaţie profiindă ar trebui să aibă succesul şi prosperitatea ta personală? L-ar putea cunoaşte şi lăuda şi alţii pe Dumnezeu, dacă tu le-ai sugera acest lucru?

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro