În faptul de a le face bine și a-i binecuvânta pe cei din jur

Devoțional zilnice 25 mai 2018

Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de Diavolul, căci Dumnezeu era cu el. (Faptele apostolilor 10:38)

Hristos a făcut minuni după minuni atunci când era pe pământ. În această lucrare, El a arătat ce poate face Dumnezeu pentru sufletele şi trupurile suferinde. (…) El le-a slujit în permanenţă celorlalţi, folosind orice ocazie ivită. Chiar şi în copilărie îi mângâia prin vorbele Sale pe oameni, mici şi mari deopotrivă. (…) El a fost un exemplu a ceea ce toţi copiii ar trebui să se străduiască să fie. (…) în cuvintele şi acţiunile Sale a manifestat compasiune faţă de toţi. Compania lui era un balsam vindecător şi liniştitor pentru cei descurajaţi şi abătuţi. (Youth’s Instructor, 8 septembrie 1898) Avea o răbdare pe care nimic nu o putea tulbura şi o încredere ce nu putea fi zdruncinată. Mâinile şi picioarele Lui binevoitoare erau întotdeauna gata să le slujească celorlalţi şi să uşureze poverile părinţilor Săi. (Youth’s Instructor, 1 aprilie 1872)

Aveţi grijă să urmaţi exemplul lui Isus. După cum floarea-soarelui îşi îndreaptă mereu florile spre soare, tot astfel inima şi gândurile voastre trebuie să fie îndreptate întotdeauna către Isus, Soarele Neprihănirii. Nu faceţi din eul vostru centru vieţii voastre şi nu puneţi pe primul loc plăcerile şi dorinţele voastre. Căutaţi binele altora; căutaţi să le fiţi o binecuvântare şi să-L slăviţi pe Creatorul vostru. (Youth’s Instructor, 14 mai 1884)

De jur împrejurul nostru se aude vaietul durerilor lumii. Oriunde privim, sunt oameni în nevoie şi descurajaţi. Este de datoria noastră să ajutăm la uşurarea greutăţilor şi mizeriei vieţii. Numai iubirea lui Hristos poate satisface nevoile sufletului. Dacă Hristos locuieşte în noi, inimile noastre vor fi pline de milă divină. Fântânile astupate ale iubirii arzătoare, hristice, vor fi destupate.

Sunt mulţi oameni care nu mai au speranţă. Aduceţi razele de soare înapoi în viaţa lor! Mulţi şi-au pierdut curajul. (…) Rugaţi-vă pentru aceste suflete! Aduceţi-le la Hristos! Spuneţi-le că este un balsam şi un medic în Galaad! (Patriarhi şi profeţi, p. 719)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro