În vizită la Auschwitz

Devoțional zilnice 1 septembrie 2018

Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. – Geneza 6:5

Puţine din locurile pe care le-am vizitat m-au impresionat la fel de mult ca Muzeul de Stat de la Auschwitz-Birkenau, din Oswiecim, sudul Poloniei. Susţineam nişte prezentări la o Conferinţă de Biblie pentru pastorii polonezi şi, pe 1 septembrie 2004, un tânăr foarte prietenos m-a dus într-o vizită la teribilul lagăr de concentrare care a funcţionat între 1940 şi 1945. Deasupra porţii principale de intrare încă se mai vede inscripţia ironică în germană: „Arbeit mach frei” (Munca te face liber.). Pe toată durata vizitei nu puteam să îmi stăvilesc simţământul profund de întristare, văzând cu ochii mei dovezile tangibile ale lucrurilor pe care le pot face fiinţele umane ca agenţi satanici.

Ajunşi la Auschwitz, majoritatea prizonierilor erau incineraţi imediat în camerele de gazare şi cenuşa rămasă era folosită ca îngrăşământ pentru câmpurile din apropiere. Iniţial, cei care rămâneau în viaţă erau fotografiaţi pentru a putea fi identificaţi. Din cauza multelor proceduri de tortură, precum şi a înfometării şi a muncii de sclavi, înfăţişarea lor se schimba atât de mult încât erau de nerecunoscut. Astfel, procesul de identificare trebuia să fie înlocuit de numere. Unele din cele mai crude atrocităţi comise acolo erau legate de experimentele medicale şi genetice pe fiinţele umane. Scopul lor era ca femeile de origine slavă să fie sterilizate, iar femeile de origine ariană să dea naştere la gemeni. Tone de păr de la femei au fost vândute industriei textile pentru a face covoare şi uniforme pentru soldaţii nazişti.

Meditând la aceste atrocităţi şi la multe altele, te întrebi cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva în Europa dezvoltată cultural a mijlocului de secol XX? Din punct de vedere omenesc, nazismul a fost cea mai tragică combinaţie între filosofia nihilistă a unui Dumnezeu mort (învăţată de Friedrich Nietzsche) şi genetica evoluţionistă a supravieţuirii celui mai puternic, iar acesta a fost un moment istoric, când mare parte a resurselor financiare ale Germaniei erau deţinute de evrei.

Aceasta a fost o expresie practică a guvernării lui Satana, despre care el spune că este mult „mai bună” decât guvernarea lui Dumnezeu! Incontestabil, oamenii sunt păcătoşi prin natura lor, iar despărţiţi de Dumnezeu au tendinţa să se autodistrugă. Doar Dumnezeu poate aduce adevărata stabilitate în lumea noastră, în cercurile noastre sociale şi în vieţile noastre. Te rog, nu Îl exclude pe Dumnezeu din niciunul din planurile tale!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro