Înfometați după Cuvântul lui Dumnezeu

Devoțional zilnice 7 decembrie 2018

Iată, vin zile, zice Domnul, Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. – Amos 8:11

Biblia este cea mai iubită şi cea mai urâtă carte. H. L. Hastings spunea: „Ciocanele necredincioşilor s-au îngrămădit în jurul acestei cărţi timp de veacuri, dar ciocanele s-au tocit şi nicovala încă rezistă.” Pe de altă parte, mulţi oameni şi-au sacrificat viaţa pentru a studia şi răspândi Biblia, aşa cum au făcut-o valdenzii în Evul Mediu şi încă o fac creştinii în unele regiuni mai ostile din lume.

Iubirea pentru Biblie a fost demonstrată foarte bine de o fetiţă galeză, pe nume Mary Jones (1784–1864). Ea avea dorinţa puternică de a avea o Biblie a ei în galeză; dar în acele vremuri, Bibliile erau foarte rare şi scumpe. La nouă ani, Mary a început să îşi strângă bănuţi pentru a cumpăra o Biblie. Şase ani mai târziu (1800), ea a mers desculţă 42 de kilometri până la Bala, Ţara Galilor, pentru a-l vedea pe pastorul anglican Thomas Charles, singurul care avea Biblii de vânzare în acea zonă. El i-a vândut trei Biblii la preţ de una şi povestea ei a ajuns să fie subiect de discuţie în toate bisericile.

Era nevoie mare ca preţurile la Biblii să scadă în Ţara Galilor. Inspirat de povestea lui Mary, pe 7 decembrie 1802, pastorul anglican Joseph Hughes a pus o întrebare îndrăzneaţă liderilor de la Religious Tract Society: „Dacă pentru Ţara Galilor, de ce nu şi pentru împărăţie? Dacă pentru împărăţie, de ce nu şi pentru lume?” Această întrebare a continuat să răsune în minţile acelor conducători. Astfel că, pe 7 martie 1804, a luat fiinţă Societatea Biblică Străină şi Britanică, deschizând calea pentru înfiinţarea mai multor societăţi biblice în toată lumea.

Astăzi, toată Biblia este disponibilă în peste 600 de limbi şi cel puţin una din cărţile sale, în aproape alte 2 400. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, cu cât este Biblia mai disponibilă, cu atât mai mult o vor citi oamenii. Niciodată în istorie nu am fost asaltaţi de atât de multe lucruri care ne distrag atenţia şi care ne iau din timpul pe care ar trebui să îl petrecem cu Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este o realitate tragică deoarece, aşa cum spune o zicală mai veche, „fie Biblia te va ţine departe de păcat, fie păcatul te va ţine departe de Biblie”. Astăzi ar putea fi o ocazie bună pentru a ne reevalua priorităţile, pentru ca Dumnezeu şi Cuvântul Său să poată ocupa primul loc în activităţile noastre zilnice. Acest lucru ne-ar face viaţa mult mai uşoară!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro