Intuiții

Devoțional de seară 15 iunie 2019

Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare… Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea. – Coloseni 3:12-14

„Mă numesc Hernando,” a spus el încet în timp ce se apleca peste patul meu în camera de spital învăluită în semiîntuneric. „Voi fi asistentul dumneavoastră în această noapte.” Ei bine, să vedem ce ne va aduce această noapte, mă gândeam eu. Nu a durat mult până când colega mea de cameră şi cu mine am aflat ce surprize ne aşteptau.

Mai devreme, în schimbul anterior, ajutorul nostru, Faye, era în baie încercând să o cureţe pe colega mea după un alt „accident” de incontinenţă. Un miros puternic, înţepător a pătruns în cameră. Faye nu a reuşit să îşi ascundă dezgustul din glasul ei.

„Stai nemişcată – nu mişca! Nu călca aici, ţi-am spus! Lasă uşa deschisă, ţi-am mai spus de atâtea ori!” Mary a rămas tăcută. Ea nu putea face nimic, deoarece enzi-mele din sistemul ei digestiv nu funcţionau cum trebuie. „Acum poţi merge înapoi în pat”, i s-a spus tăios.

Acum Hernando o curăţa din nou. „Am avut cel mai frumos vis”, a spus Mary cu ezitare. Am visat că mâneam îngheţată şi avea un gust foarte bun.” Evident, prin discuţia aceea, încerca să îşi ascundă jena. Cu un accent spaniol blând, Hernando i-a spus că a fost un „vis frumos”.

„Dar nu m-am putut hotărî ce să beau pe lângă îngheţată — Cola light sau 7-Up.” Hernando a întrebat-o gingaş ce aromă avea îngheţata pe care o mânca. „Era cu ciocolată”, a spus ea mai relaxată de această dată.

„Apoi aş fi ales 7-Up – nu atât de dulce.” A urmat o pauză. „Gata, am terminat. Vă mai pot aduce ceva?” Cu atenţie a dus-o până la pat, a aranjat cearşaful şi a îndreptat pernele. „Somn uşor.” Pasul îi era uşor şi foarte încet a stins lumina.

Contrastul dintre cei doi îngrijitori era evident. Amândoi aveau aceeaşi ocazie, totuşi, aveau două gândiri cu totul diferite. Două inimi cu grad diferit de compasiune. Două căi diametral opuse de a atinge — sau răni — o inimă. Apostolul loan cunoştea această diferenţă când a spus: „Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul” (1 loan 3:18). Doamne, ajută-mă să găsesc pe cineva astăzi care are nevoie să simtă dragostea Ta prin atingerea mea delicată, blândă.


Kathleen Freeman

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro