Înviere

Devoțional zilnice 30 iunie 2018

Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. – 1 Tesaloniceni 4:16

Am visat odată că mi-a murit mama. Din nefericire, la şapte luni după visul meu, chiar a murit în urma unor evenimente şocante. La şapte luni după decesul ei, am avut alt vis, de data aceasta că ea era încă în viaţă. M-am trezit şi mi-a fost greu pentru că mi-am amintit de pierderea dureroasă. Am fost însă convinsă că Dumnezeu, în bunătatea Sa, mi-a întărit astfel speranţa că o voi revedea.

Înainte să se împlinească un an de la moartea ei, Dumnezeu ne-a binecuvântat pe mine şi pe soţul meu cu vestea că urma să avem un copil. Prietenii mei hinduşi s-au bucurat. Ei credeau în reîncarnare şi-mi spuneau:

– Mama ta este o luptătoare; se întoarce la noi!

Sora mea şi cu mine suntem a patra generaţie de adventişti din familie, dar ideea aceasta suna plăcut. Ecografia a confirmat că urma să avem o fetiţă.

– Vestea că este fetiţă le va da apă la moară prietenilor noştri hinduşi, cred! mi-a spus soţul meu amuzat.

Până şi câinele mamei mele îşi aşeza capul pe burtica mea în mod frecvent.

La scurt timp după ce am făcut ecografia, a trebuit să plec în Los Angeles pentru a participa la o conferinţă. Soţul meu nu mai fusese în California, aşa că am decis să profităm de ocazie şi să vizităm Parcul Naţional Yosemite şi oraşul San Francisco. Pe drum, m-am plictisit şi am început să citesc toate indicatoarele pe lângă care treceam. Pe un indicator scria „Happy Feet” [Picioare vesele]. Soţul meu a crezut că mă refer la bebeluş şi m-a întrebat:

– Dă bebe din picioare?

După aceea, ori de câte ori dădea bebe din picioare, spuneam amândoi în cor: – Happy Feet dă din picioare!

Numele acesta mi-a plăcut atât de mult, încât am început să postez imagini pe Facebook cu el. Surorii mele nu i-a venit să creadă şi m-a întrebat speriată:

– Ştii că la serviciu colegii o strigau pe mama „Happy Feet”?

Pentru o secundă, am simţit că mi se moaie picioarele şi că mă prăbuşesc. Micuţa Happy Feet s-a născut şi, fapt interesant, seamănă leit cu mama.

Mama mea se odihneşte acum în Isus şi cred că Dumnezeu mi-a dat cel de-al doilea vis ca să mă asigure că o voi revedea după înviere. Ce bucurie! Ne vom reîntâlni cu cei dragi ai noştri, prin harul lui Dumnezeu! Să-I mulţumim Domnului şi să avem încredere că El ne va susţine până atunci.

Suhana Benny Prasad Chikatla

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro