Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă care era în norod. Matei 9:35
Vestea cea bună a Evangheliei priveşte întreaga fiinţă umană: inimă, minte şi trup. Dumnezeu este interesat de întreaga bunăstare a omului. Mântuirea este mai mult decât o afacere a sufletului, ea se răsfrânge asupra întregii vieţi şi chiar şi asupra relaţiilor şi a vieţii celorlalţi.
Mântuitorul ştia foarte bine acest lucru atunci când Şi-a stabilit programul de lucru. El îi contacta pe oameni în locurile lor de muncă sau în locurile lor de adunare de sărbătoare. Evanghelia însăşi este o sărbătoare şi se potriveşte foarte bine locului şi timpului de adunare. Acolo Hristos începea să-i înveţe pe oameni. El începea cu mintea, deoarece este poarta prin care intră binele sau răul. Luminându-le mintea, învăţătorul ajungea la inima lor, pentru a le cere o mai bună consacrare faţă de Dumnezeu. Ascultând chemarea Evangheliei, oamenii beneficiau şi de vindecarea suferinţelor trupului.
Hristos vindeca fiinţa umană în complexitatea şi plinătatea ei. El elibera sufletul de păcat, mintea de prejudecăţi şi trupul de neputinţe. Urmând acest exemplu, biserica trebuie să facă la fel. Numai în măsura în care are un răspuns şi la neliniştea şi frământările sociale, creştinismul poate avea acces la sufletul credincioşilor. Religia trebuie să aibă impact în comportament şi în obiceiurile de viaţă, de muncă şi de odihnă. Cuvintele şi faptele, credinţa şi practica trebuie să fie în acord.
Succesul la un pas de tine:
Într-o bucată de pâine sau un gest de bunăvoinţă este mai multă religie decât într-o cuvântare religioasă sforăitoare. Practică religia la orice nivel!