Izolarea și singurătatea

Devoțional zilnice 29 octombrie 2018

De multe ori eşti singur în multe situaţii dificile, iar sentimentele încearcă să pună stăpânire pe tine. Uneori, chiar dacă eşti în mijlocul unei mulţimi de oameni, asta nu te va împiedica să te simţi izolat şi singur.
Cum ai putea să te pregătești pentru aşa ceva? Pentru a face faţă greutăţilor și pericolelor nebănuite în mediul urban dar şi în sălbăticia naturii, pregătirea este atât de vastă.

O regulă de supraviețuire în astfel de situaţii este să te păstrezi sănătos mental și psihologic. Acest lucru este dificil de făcut atunci când treci prin situații dificile care necesită adaptarea la o schimbare bruscă, pierderea bunurilor materiale și a stilului de viață. Adăugă la aceasta simțirea singurătății.

Suntem ființe sociale, adică trebuie să fim în contact cu alți oameni. De aceea este foarte ușor să intri în disperare când ești izolat.

Cum poți să lupți cu această situaţie?

Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să fi mereu ocupat în activităţi raţionale. A fi inactiv duce la gândire negativă. Un exemplu în acest sens este atunci când te culci, dar nu poţi adormi, pentru că mintea începe să lucreze, concentrându-se de obicei pe probleme și sentimente negative. Totuși, aţi păstra mintea ocupată nu înseamnă că trebuie să faci multe sarcini într-o manieră dezordonată. Fiecare sarcină trebuie să conducă la îndeplinirea unui scop dat. Un om fără scopuri este un om pierdut, atât în supraviețuire cât și în viaţă.

Oricât de singur şi izolat te-ai simţi uneori, să nu uiţi că niciodată nu eşti singur: Domnul Isus este mereu cu tine!

„Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi de ei, căci Domnul Dumnezeul tău va merge El însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa.” Deuteronom 31,6

Gusti Angheluță, Director Exploratori, Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro