Lumina vieţii

Eu sunt Lumina lumii. (Ioan 8:12)

Pe 20 decembrie 2013, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în timpul celei de-a 68-a Sesiuni, a adoptat rezoluţia prin care a declarat 2015 Anul Internaţional al luminii. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), „lumina joacă un rol central în activităţile umane. La nivelul cel mai fundamental, prin intermediul fotosintezei, lumina este chiar la originea vieţii însăşi, iar numeroasele aplicaţii ale luminii au revoluţionat societatea prin medicină, comunicaţii, timp liber, artă şi cultură.”

Bineînţeles, UNESCO se concentrează pe beneficiile aduse de lumina generată de aştrii cereşti şi prin tehnologia umană. Totuşi există o lumină, sursa tuturor luminilor, care nu doar că este capabilă să lumineze şi să influenţeze mediul material, ci şi domeniul spiritual.

Într-o zi, pe când trăia în această lume plină de întuneric fizic şi spiritual, Isus, Învăţătorul din Galileea, vorbea despre Sine în termenii următori: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” Proclamându-se „Lumina lumii”, Hristos a pus în evidenţă natura Sa divină, ştiindu-se faptul că lumina este simbol prin excelenţă atribuit lui Dumnezeu. Versete precum Psalmii 21:1, Isaia 60:19 şi Mica 7:8 sunt doar câteva pasaje în care Dumnezeu se prezintă pe Sine prin imaginea luminii.

Chiar dacă lumina reflectată de Hristos „luminează toată omenirea” (Ioan 1:9), noi nu putem ignora că cei care se hotărăsc să-L urmeze pe Mântuitorul vor avea „lumina care dă viaţă” (Ioan 8:12). Cuvântul grecesc folosit de Ioan pentru a vorbi despre „cine mă urmează” este akoluthein. Grecii aveau obiceiul să folosească această expresie pentru a se referi la un soldat care ascultă de ordinele date de căpitan. A-l urma pe Hristos înseamnă a decide să-L ascultăm şi să facem din El guvernatorul vieţilor noastre. El este lumina cerului care va ghida paşii noştri aici jos, pe pământ.

Suntem noi în întuneric? Petru ne spune că a sosit ceasul „Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată” (1 Petru 2:9).

#Isusestelumina

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro