Mai mult decât perfect

Devoțional zilnice 10 februarie 2018

Gândește-te la cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat. Cum a fost? Ce te-a atras cel mai mult acolo? Te-ai surpins spunând: “cred că în cer va fi cel puțin așa de frumos”?
Adevărul e că nu știu cum va fi în cer. În discuțiile pe care le am cu mulți, le spun că atunci când voi ajunge în cer, nu îmi doresc altceva decât un copac sub care să îmi pun cortul sau în care să îmi agaț hamacul. Defapt în viziunea mea, chiar îmi dau întâlnire cu cei care vor să mă găsească. Eu voi fi sub copacul cu savarine care va fi așezat pe malul unui râu de Nutella.

Acum sincer, vor fi savarine sau Nutella în cer? Nu știu. Chiar mă îndoiesc. Nu cred că Dumnezeu va strica gustul frumos al cerului cu lucrurile care par a fi bune aici pe pământ. Cred că viziunea mea personală va fi super depășită de creativitatea Creatorului.

Dar tu te-ai gândit cum va fi în cer? De obicei când ne gândim la cer, ne gândim la un loc liniștit, plin de oameni amabili și zâmbitori, îmbrăcați în haine albe, trăgând după ei o harfă pentru veșnica repetiție.

Cred că unii vor cânta în marea orchestră a cerului. Unii de abia așteaptă să ajungă în cer pentru a cânta la un instrument sau cu vocea, pentru că aici pe pământ și-ar fi dorit dar le-a lipsit talantul. Dar cred că cerul va fi mai mult decât atât, va fi un loc al bucuriei.

Eu de exemplu de abia aștept restaurarea trupului meu după planul original al Creatorului. Imaginează-ți cum va fi să trăiești cu toate simțurile tale ascuțite. Dacă acum îți place mirosul de trandafiri, îți dai seama cum va mirosi în cer. Dacă acum ți se pare un pisoi moale și pufos, în cer… până și o îmbrățișare va fi o experiență uimitoare.

Adevărul e că

“acum vedem printr‑o oglindă , în mod neclar , însă atunci vom vedea față în față. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaște pe deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.” 1 Corinteni 13:12 NTR

De aceea de abia aștept să se întoarcă Domnul Isus pentru a ne lua în cer. Ceru va fi plin de lucruri frumoase care acum ar depăși imaginația nostră. Acolo prieteniile vor fi mai profunde și cu siguranță veșnice. Acolo nu va trebuii să spui nimănui adio.

Vorbește azi cu cei dragi despre cum crezi că va fi în cer. Ascultă și opinia lor. Și roagă-te ca toți cei dragi să fie acolo. Eu sper să ne vedem acolo. Știi unde să mă găsești, la copacul…

Benjamin Stan, Director Exploratori, Uniunea de Conferinte din România

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro