Naaman

Devoțional zilnice 7 iulie 2018

„Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să mă fac curat?” Şi s-a întors şi a plecat plin de mânie. (2 Împărați 5:12)

Adesea și noi ne întrebăm: oare n-ar fi mai bine într-un fel sau altul? Trăim în era posibilităților și suntem asaltați de ocazii neexploatate. Ne gândim la ce s-ar fi putut realiza și, fără să ne dăm seama, ne așezăm în scaunul cârcotașilor. Astăzi vom analiza istoria biblică a lui Naaman din perspectiva propriei întrebări N-ar fi mai bine? Naaman a fost un conducător al armatei asiriene foarte respectat. Scriptura ni-l prezintă ca pe un viteaz care își datora poziția lui Dumnezeu, pentru că El a salvat Asiria prin mâna acestui om. Naaman avea o perspectivă diferită, pentru că dumnezeii și poporul lui au învins poporul israelit și, implicit, pe Dumnezeu. Evidența clară a acestui fapt a fost fetița evreică, fetița care îi slujea soției lui.

Oare n-ar fi fost mai bine ca această fată să-i dorească moartea decât vindecarea? „Oare nu pentru un timp ca acesta a rânduit-o Dumnezeu” pe o cale asemănătoare împărătesei Estera, ca să-și salveze propriul popor? N-ar fi fost mai bine ca fetița să dea informațiile necesare direct lui Naaman, și nu soției lui? N-ar fi fost mai bine ca Naaman să nu aleagă „calea împăraților” ca să ajungă la omul lui Dumnezeu? N-ar fi fost mai bine ca Elisei, prin discuția lui cu Ioram (împăratul israelit), să nu pună accentul pe propria persoană, ci pe Dumnezeu? N-ar fi fost mai bine ca Elisei să fie ospitalier cu Naaman? N-ar fi fost mai bine ca Naaman să fie vindecat prin metodele gândite de el? N-ar fi fost mai bine ca Elisei să îl trimită pe Naaman la râurile Abana sau Parpar, care erau mai curate și poate erau în drumul lui spre casă? N-ar fi fost mai bine ca Elisei să îl îndrume pe Naaman să nu se închine înaintea dumnezeilor falși nici chiar de formă? N-ar fi fost mai bine ca Ghehazi, prin materialismul lui, să nu fie o piatră de poticnire pentru un păgân nou convertit?

Cred că am fi mai fericiți dacă, începând de astăzi, ne-am lepăda de viziunea noastră bazată doar pe câștig. Ar fi mai bine dacă ne-am încrede, cu toate greșelile noastre, în brațele Aceluia care nu greșește niciodată. Ar fi mai bine să nu căutăm binele în părerile noastre, ci în Acela despre care Biblia declară că este „singurul Bun”. Astăzi trebuie să căutăm Binele în locul cel mai bun.

Hirsan Norbert Otto, pastor, Conferința Transilvania de Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro