Nabal – descendență și degenerare

Devoțional zilnic 23 aprilie 2019

Numele acestui om era Nabal… era aspru şi rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb. 1 Samuel 25:3

Caleb fusese un adevărat erou. Faptele sale de arme şi calităţile sale de om excepţional l-au recomandat să fie unul dintre cei doi bărbaţi care au avut favoarea să intre în Canaan. Întreaga lor generaţie a pierit în pustie. Colegul său Iosua a urmat după Moise la conducerea lui Israel, iar Caleb era oricând disponibil să poarte o mare răspundere. Dar raportul vieţii sale a rămas cu atât mai frumos cu cât el nu a primit niciodată o asemenea chemare.

Nabal era unul dintre urmaşii lui Caleb, dar viaţa şi faptele lui erau departe de a face dovada acestei descendenţe. El degenerase în mod foarte serios şi se remarca prin răutate, zgârcenie şi agresivitate. Se pare că numele său sugera o formă de alienare mintală, iar comportamentul său ţinea neapărat să confirme acest lucru.

Atunci când oamenii lui David au sperat să primească un semn de bunăvoinţă şi recunoştinţă pentru bunele servicii pe care le aduseseră avutului său, Nabal a izbucnit într-o criză de nebunie, care l-a determinat pe David să întreprindă o acţiune de pedepsire exemplară. Lucrurile ar fi sfârşit foarte prost pentru bietul urmaş al lui Caleb dacă nu ar fi avut de la Dumnezeu o soţie de o nobleţe dezarmantă.

Dacă lucrurile ar fi evoluat aşa cum se porniseră, acest om ingrat şi-ar fi primit lecţia de disciplină meritată. El era responsabil pentru situaţia în care ajunsese din cauza delăsării şi a lipsei de ordine în viaţa personală.

Succesul la un pas de tine:

Cât de departe crezi că poate ajunge cineva care alunecă pe toboganul răutăţii sistematice? Cum fiinţa umană este capabilă să facă mai mult rău decât îşi poate ea însăşi imagina, rezistă în faţa acestei curiozităţi!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro