Numele Lui

Devoțional zilnic 18 martie 2019

Din neam în neam îţi voi pomeni numele, de aceea în veci de veci te vor lăuda popoarele. – Psalmii 45:17

Doar ce trecusem în siguranţă de vama canadiană – sau cel puţin aşa credeam. Un alt ofiţer de securitate a cerut să vadă documentele vamale. Atunci a început interogatoriul: „Văd că veniţi din Bermuda. Cât veţi rămâne în provincia Ontario?” a întrebat el la început.

„Trei zile.”

„De ce sunteţi aici?”

„Pentru reuniunea de douăzeci de ani de la absolvirea liceului.”

„Când aţi fost la liceul de aici?”

„În urmă cu douăzeci de ani.”

„Cine vă va aştepta acolo?” a continuat el.

„Pastorul Millett”, am răspuns eu.

„Cum veţi ajunge la Oshawa?”

„Cu pastorul Millett”, i-am răspuns din nou.

„În regulă. Călătorie plăcută!”

Deşi acest interogatoriu mi s-a părut puţin neplăcut, ştiu că acel vameş doar îşi tăcea treaba. Dar cât de bucuroasă am fost să ştiu numele pastorului meu! De fapt, eu urma să poposesc la el şi la soţia lui — eram prieteni de douăzeci de ani — din timpul şederii mele scurte în Canada. Prietenia noastră de o viaţă a început pe vremea când eram la internat. Acum pastorul Millett era un slujbaş al bisericii din Canada.

Aş vrea să cred că numele pastorului Millett a avut o oarecare influenţă sau „putere” asupra deciziei oficialului responsabil de siguranţa aeroportului, determinân-du-l să pună capăt interogatoriului. Numele persoanelor foarte cunoscute, cum ar fi numele celor din familia regală, al vedetelor şi politicienilor, au un oarecare grad de influenţă, chiar „putere”, reuşind să le rezerve un loc în primele rânduri, anumite beneficii când zboară şi alte tratamente preferenţiale.

Totuşi, există un nume a cărui putere o întrece pe toate. Numele lui Isus. Biblia ne spune că, la auzul numelui lui Isus, demonii fug (Matei 7:22). Ce putere se ascunde în acel nume!

Îţi propui tu ca, personal, să spui şi altora numele Lui plin de iubire şi putere?


Dana Bassett M. Bean

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro