„Mama mea a murit fără să-mi fi spus vreodată că am SIDA.” Această frază tulburătoare rezumă povestea lui Brian Omondi, un tânăr kenyan de 22 de ani, care a început să ia antiretrovirale la vârsta de 10 ani și, abia după moartea mamei sale, a realizat pentru ce erau pastilele.
Astăzi, tânărul este activist pentru cauza persoanelor cu HIV și lucrează alături de un grup al bisericii sale pentru a-i ajuta pe alţi bolnavi să înfrunte stigmatizarea și pe cei sănătoși să nu o manifeste.
În timpul copilăriei, trăite în orașul de coastă Mombasa, Brian era mai mereu bolnav. „Mă simţeam rău tot timpul, dar starea mea s-a înrăutăţit la un moment dat, așa că mama a hotărât că trebuie să merg să fiu testat. Atunci a reieșit că am HIV și am început să iau medicamente antiretrovirale, însă mama nu mi-a spus niciodată pentru ce sunt.” Abia când a ajuns să locuiască cu mătușa lui, după ce mama a decedat, vecinii din comunitatea aceea au aflat că Brian este infectat cu HIV, prietenii au început să îl batjocorească și astfel a aflat și el că e bolnav.
Părinţii își avertizează copiii să nu se joace cu cei despre care știu că au HIV. „Îmi amintesc că, la liceu, o fată mi-a spus drept în faţă: «Tu, ăsta cu HIV». M-a durut”, mărturisea Brian.
Circa 1,5 milioane de adulţi și copii kenyeni, adică 3% din populaţie, trăiesc cu virusul HIV, potrivit UNAid. Peste jumătate de milion (580.000) de copii rămân orfani până la vârsta de 17 ani, din cauza SIDA.
Acesta este fundalul pe care vine anunţul unei echipe de cercetători de la Universitatea Temple și Centrul Medical al Universităţii din Nebraska (UNMC), potrivit căruia, pentru prima dată în cei 40 de ani de epidemie SIDA, HIV a devenit o boală vindecabilă. Cercetătorii au reușit, pentru prima dată, să elimine virusul la cobai vii.
Folosind o tehnologie de editare genetică, CRISPR, combinată cu un tratament terapeutic denumit LASER ART, oamenii de știinţă spun că au reușit să șteargă ADN-ul HIV din genomul animalelor. Experimentul lor este detaliat în jurnalul Nature Communications.
„Urmărim să ajungem la cauza principală. Atacăm direct virusul deja integrat în genomul celulei gazdă”, a explicat dr. Howard Gendelman, președintele Departamentului de farmacologie și neurologie experimentală din cadrul UNMC, director al Centrului pentru Boli Neurodegenerative.
Cercetătorii au spus că au folosit simultan două tratamente. Într-o primă fază au administrat LASER ART pentru a diminua creșterea HIV, apoi au folosit tratamentul CRISPR pentru a „elimina ADN-ul rezidual HIV”. Virusul nu a revenit la 9 dintre cei 21 de cobai testaţi, de aceea autorii spun că metoda este promiţătoare și că o vor testa și pe primate.
Cercetătorii au precizat că tratamentul încă nu este adecvat pentru utilizarea pe oameni și încă mai sunt pași de făcut pentru a amplifica eficienţa și siguranţa metodei. Însă s-au arătat convinși că „ne aflăm la graniţa unei revoluţii știinţifice privind genomurile umane care ar putea schimba în întregime direcţia, calitatea și longevitatea vieţii” multora.