Osea – întoarcere și refacere

Devoțional zilnic 22 iunie 2019

Voi fi ca rouă pentru Israel; el va înflori ca crinul şi va da rădăcini ca Libanul. Osea 14:5

Mesajul cărţii lui Osea este încărcat de dragoste şi durere divină.

Pentru a-l convinge pe Israel de adevăratele simţăminte ale lui Dumnezeu faţă de poporul Său, profetul Osea a trebuit să se transforme într-o parabolă vie. Dumnezeu i-a cerut să ia în căsătorie o prostituată şi să aducă pe lume copii. Fiecare nou eveniment din familia lui Osea trebuia să fie o solie vie din partea lui Dumnezeu.

Căsătoria lui Osea cu Gomera era o ilustraţie întruchipată despre disponibilitatea lui Dumnezeu de a-l primi pe Israel, în situaţia în care el avea să accepte dragostea Sa. Aşa cum Gomera nu ar fi meritat să i se mai acorde încredere, la fel Israel nu mai merita dragostea lui Dumnezeu. În perioada ultimilor Împărați ai lui Iuda, decăderea poporului ales ajunsese aproape la limită. Nici cele mai dure cuvinte din partea lui Dumnezeu nu mai aveau efect, şi totuşi Dumnezeu continua să aştepte întoarcerea şi pocăinţa.

Ultimul capitol al cărţii este plin de duioşie şi făgăduinţă. Dacă s-ar fi văzut chiar şi numai o dorinţă slabă de schimbare în bine, Dumnezeu ar fi fost binevoitor cu ţara şi poporul Său. Aşa cum rouă era principala sursă de umiditate şi rodnicie pentru ogoarele ţării, Dumnezeu ar fi făcut ca puterea Sa de regenerare să redea vigoare şi frăgezime vieţii spirituale a poporului Său. Ţara ar fi înflorit asemenea crinilor din văi şi ar fi prins rădăcini asemenea Libanului. Răcoarea cedrilor şi boarea brizei de munte i-ar fi dat ţării un aspect de Eden refăcut. Dar, din nefericire, nu avea cine să asculte.

Succesul la un pas de tine:

Făgăduinţele lui Dumnezeu şi disponibilitatea Sa de a oferi prosperitate materială şi spirituală mai sunt valabile încă puţin. Poţi folosi ocazia.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro