„Viitoarele generaţii vor moșteni o lume foarte degradată. Copiii și nepoţii noștri nu ar trebui să fie obligaţi să achite costul iresponsabilităţii generaţiei noastre”, a declarat papa Francisc, în cea mai fermă intervenţie de până acum pe subiectul schimbărilor climatice.
Declaraţiile papei au fost făcute în cadrul unei întâlniri de la Vatican la care au participat liderii celor mai mari companii petroliere. Francisc le-a cerut liderilor „să audă strigătele tot mai disperate ale Pământului și ale oamenilor săraci”, subliniind că nu mai există timp pentru ca schimbările necesare să poată fi tergiversate.
Papa a susţinut ţinta de 1,5 grade Celsius asumată în cadrul Acordului de la Paris și a reamintit de consecinţele alarmante ale depășirii acesteia, anunţate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).
Ultimul raport al IPCC avertiza că, deși este dificil de estimat când vom ajunge la punctul critic, Terra și-ar mai putea permite 10-14 ani de emisii de carbon la nivelul celor actuale, și aceasta doar în condiţiile în care alte gaze cu efect de seră, precum metanul, vor fi totuși ţinute sub control.
Reticenţa de a lua măsuri urgente de reducere a emisiilor de carbon reprezintă „un gest brutal de nedreptate faţă de oamenii săraci și faţă de generaţiile viitoare”, după cum a afirmat papa.
Angajamentele pe care și le iau companiile sunt însă foarte modeste și nu există un calendar de acţiune, a subliniat Mel Evans, de la Greenpeace UK. „Giganţii petrolieri știau totul despre riscurile aduse de schimbări climatice cu mulţi ani înainte ca noi să auzim de ele. Știau unde ne îndreptăm, știau că produsele lor sunt cauza, dar au ţinut totul sub tăcere și au încurajat afacerile ca de obicei. Când vine vorba de salvarea planetei vor face ceea ce sunt forţaţi să facă, nu mai mult de atât, motiv pentru care trebuie să îi impiedicăm să creeze noi puţuri petroliere”, a declarat Evans.
Un studiu recent a arătat că planeta noastră s-a încălzit dincolo de așteptările oamenilor de știinţă, care încă mai credeau că încălzirea e una rezonabilă, având în vedere cantitatea de dioxid de carbon generată de activităţile umane. Surplusul de căldură s-a ascuns însă în apa oceanelor, a dezvăluit studiul Universităţii Princeton, care a constatat că, în ultimii 25 de ani, oceanul a absorbit cu 60% mai multă căldură decât se credea. Acesta este un indiciu al faptului că „rata de încălzire și sensibilitatea Pământului la gazele cu efect de seră se află la limita superioară”, potrivit cercetătorului Paul Durack, de la Laboratorul Naţional „Lawrence Livermore”, din California.
Pentru a se evalua cu acurateţe starea de sănătate a apelor oceanice, a fost lansat cel mai amplu proiect internaţional de cercetare care a vizat vreodată oceanul, programul iAtlantic, coordonat de Universitatea din Edinburgh. Cercetătorii vor evalua efectele schimbărilor climatice asupra plantelor și animalelor din ocean folosind o serie de dispozitive hi-tech, inclusiv roboţi submarini. Oceanul Atlantic și viaţa care există în el suferă din cauză că înmagazinează tot mai multă căldură, devine acid și se dezoxigenează, pierzând astfel elementul vital pentru viaţă, punctează profesorul Murray Roberts de la Universitatea din Edinburgh.
Specialiștii spun că schimbările climatice reprezintă un subiect îndeajuns de important pentru a fi inclus în conversaţiile părinte-copil imediat ce ultimul poate înţelege conceptele de bază.
Michael Mann, profesor la Penn State University, spune că părinţii fac adesea două presupuneri greșite atunci când este vorba de discutarea subiectului cu copiii lor: fie presupun că acest concept este prea dificil pentru ei, fie cred că oricum nu ar putea schimba cu nimic realitatea.
Părinţii trebuie să dezvolte în copiii lor o apreciere faţă de tot ce înseamnă lumea naturală înainte de a începe să le explice despre schimbările climatice, sădind astfel în ei grija pentru mediul înconjurător, afirmă Stacie Paxton Cobos, care lucrează pentru organizaţia The Climate Reality Project, al cărui obiectiv este identificarea de soluţii la problema schimbării climatice.
„Cheia este în sinceritate. Trebuie să găsești calea de mijloc între a-i speria și a le explica schimbările care au loc în lumea în care trăiesc”, afirmă Evan Rothestein, de la Muzeul American de Istorie Naturală, insistând pe importanţa de a-i arăta copilului că există soluţii și povești de succes.