Prostituţia și exploatarea sexuală pe internet au devenit „o industrie în plină expansiune”, devansând prostituţia de pe stradă, potrivit studiului „Sistemul prostituţional: noi provocări, răspunsuri noi”, realizat de Fundaţia Scelles.

Studiul, care a colectat date din 35 de ţări în mai mult de 500 de pagini, arată că reţelele criminale se bazează pe serviciile de mesagerie instantanee, precum WhatsApp, pentru a-și desfășura afacerile, dar și pe Facebook sau Tinder, o aplicaţie pentru dating, ca să recruteze prostituate.

Raportul menţionează destrămarea în Spania a unei reţele internaţionale de pornografie infantilă pe WhatsApp și arestarea unei femei în Rusia, sub acuzaţia gestionării unei reţele de prostituţie în Liban și în tot Orientul Mijlociu, folosind aceeași aplicaţie.

Conform datelor livrate de raport, în Franţa, „pentru prima dată în 2017, procentajul victimelor identificate pe drumurile publice a fost mai mic decât al celor implicate în prostituţie într-un mediu închis”.

Exploatarea sexuală online a ajuns la un nivel „industrial şi lipsit de risc”, subliniază magistratul Yves Charpenel, președintele Fundaţiei Scelles. „Digitalul facilitează disimularea, anonimatul şi discreţia, care permit desfăşurarea unor activităţi ilegale. De la acelaşi computer, o reţea criminală îşi poate repera viitoarele «produse» (prostituate, n.r.), poate aduce clienţii, apoi poate spăla banii în urma traficului”, afirmă Charpenel.

În Franţa, prostituţia stradală reprezintă până la două treimi din prostituţie, iar, în Israel, aplicaţia Tinder a devenit cel mai folosit instrument pentru racolarea prostituatelor.

Internetul în sine a devenit un instrument care a amplificat consumul de pornografie într-un mod greu de imaginat în anii ’60, de exemplu, când apăruseră cabinele de vizionare, spaţii închise în care puteau fi vizionate secvenţe din filme pornografice, utilizând câteva fise, scrie BBC, care menţionează că o asemenea cabină putea aduce mii de dolari pe săptămână.

În prezent, când oamenii pot viziona pelicule de acest gen în intimitatea casei lor, valoarea netă a industriei pornografice a ajuns la aproximativ 97 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că 4,8 miliarde de oameni pot primi zilnic material pornografic pentru vizionare. De fapt, în timp ce Hollywoodul lansează 600 de filme pe an, cu un profit de 10 miliarde de dolari, industria pornografică produce 13.000 de filme și aproape 15 miliarde de dolari profit.

În timp ce lumea pornografiei a fost cândva închisă între zidurile cluburilor sau între paginile revistelor de adulţi, ea a devenit accesibilă cu un singur click copiilor de vârstă mică, arată o analiză publicată de ziarul The Guardian, menţionând că introducerea unei legi care obligă utilizatorii site-urilor pornografice să își dovedească vârsta a fost amânată pentru perioada post-Brexit. Un asemenea proiect legislativ constituie o premieră pentru democraţii: „Este un experiment, dar internetul trebuie să fie un loc al inovării. Iar aceasta este o inovaţie”, după cum declară John Carr, secretarul organizaţiei Children’s Charities’ Coalition on Internet Safety.

Deși se crede în general că regulile legate de vârstă nu ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei pornografiei, pentru că tinerii nu cheltuiesc bani pentru materiale care se vând, opinia este una eronată, susţine Gail Dines, sociolog și expert în industria porno, președintele Culturereframed.org, organizaţie care îi ajută pe tineri să facă faţă unui mediu hipersexualizat. Materialele porno gratuite sunt precum pachete de ţigări oferite gratis adolescenţilor: modelează consumatorii și îi fidelizează, spune Dines, observând că site-urile pornografice încearcă să atragă utilizatorii fideli și spre servicii contracost.

Studiile care au evaluat impactul legii propuse de guvern au arătat că expunerea tinerilor la materiale pentru adulţi care au conţinut violent duce la o creștere de aproape 6 ori a ratei de comportament sexual agresiv.

„Având în vedere cei 30 de ani de cercetare empirică, oricine susţine că pornografia nu are un impact profund asupra dezvoltării sociale, emoţionale și cognitive a copiilor seamănă cu cei care neagă schimbările climatice”, a declarat Dines.